În urma Conferinței Ministeriale a Agenției Spațiale Europene (ESA) de la Brema, s-a confirmat oficial că trei astronauți europeni vor face parte din misiunile inițiale de aselenizare ale programului Artemis, iar un cetățean italian se numără printre principalii candidați.
Conferința de la Brema a stabilit agenda strategică a ESA pentru următorii 15 ani, marcând o reorientare clară către Lună. După o perioadă în care atenția se îndrepta preponderent spre Marte, Luna revine în centrul interesului marilor puteri spațiale, scrie La Stampa.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Această direcție se bazează pe viziunea europeană „Moon Village”, lansată în 2015, care a pus bazele colaborării internaționale pentru proiectele lunare. Acum, prin parteneriatul strategic cu NASA în cadrul programului Artemis, această viziune se materializează, oferind astronauților europeni șansa de a participa direct la misiuni pe suprafața lunară.
Reprezentanții ESA au anunțat la Brema că trei locuri în primele misiuni Artemis cu echipaj uman sunt rezervate pentru astronauți europeni. Includerea unui astronaut italian este considerată o certitudine, datorită rolului crucial pe care Italia, alături de Germania, îl joacă în proiect. Aceste două țări sunt responsabile pentru dezvoltarea unor tehnologii critice, precum module orbitale pentru viitoarea stație lunară și capsule de transport marfă.
În prezent, corpul de astronauți al ESA include patru italieni cu profiluri diverse:
-Luca Parmitano (49 de ani): Un veteran implicat direct în dezvoltarea programului Artemis.
-Samantha Cristoforetti (48 de ani): Coordonatoarea proiectului pentru o capsulă europeană recuperabilă.
-Anthea Comellini și Andrea Patassa: Inginer, respectiv pilot al Forțelor Aeriene, ambii selectați în promoția din 2022.
Deși nu există decizii finale, specialiștii anticipează că trio-ul european va fi format, cel mai probabil, dintr-un astronaut german, unul italian și unul francez, toți provenind din generația selectată în 2009. Deocamdată, speculațiile rămân deschise, având în vedere că NASA nu a anunțat încă nici măcar componența echipajului pentru Artemis 3, misiunea care țintește o aselenizare în perioada 2027–2028.
Piesa centrală a implicării europene în programul lunar este stația orbitală Gateway, un avanpost esențial pentru viitoarele misiuni. Aproximativ două treimi din această structură complexă sunt dezvoltate în Europa, cu o contribuție majoră din partea Italiei, prin compania Thales Alenia Space.
Primul modul construit în Europa, HALO, a fost deja expediat din Torino către Statele Unite și urmează să fie lansat în 2027 cu o rachetă Falcon Heavy. Alte module, precum I-HAB, vor urma în anii următori. „Gateway reprezintă 90% din drumul spre Lună”, a afirmat astronautul Luca Parmitano, subliniind importanța strategică a acestei stații.
Deși participarea europeană este certă și în creștere, calendarul exact rămâne prudent. Experții estimează că un astronaut ESA ar putea ajunge pe orbita Lunii după anul 2030, iar o aselenizare propriu-zisă ar fi posibilă abia în cadrul misiunilor Artemis 4 sau Artemis 5.
Cu toate acestea, deciziile luate la Brema marchează o transformare fundamentală: Europa evoluează de la statutul de partener tehnologic la cel de jucător activ și protagonist în noua eră a explorării lunare.
