Parlamentul European a adoptat miercuri, cu o largă majoritate, un acord care prevede interzicerea definitivă a tuturor importurilor de gaze naturale rusești în Uniunea Europeană, cel târziu din toamna anului 2027. Măsura este menită să taie una dintre principalele surse de finanțare ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, relatează AFP.
Textul adoptat de eurodeputați mai are nevoie doar de o ultimă aprobare din partea statelor membre ale UE, prin vot cu majoritate calificată – un pas considerat, de regulă, o formalitate, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
„Abandonarea gazelor naturale rusești este un mare succes al Uniunii Europene. Un gest cu adevărat istoric”, a declarat marți raportoarea documentului, eurodeputata letonă Inese Vaidere.
Aceasta a subliniat costurile uriașe plătite până acum de UE pentru energia din Rusia: „De când a început războiul la scară largă, în februarie 2022, Uniunea Europeană a plătit peste 216 miliarde de euro pentru energie fosilă rusească. Plătim în continuare aproape 40 de milioane de euro pe zi Rusiei și finanțăm în continuare masacrele din Ucraina”, a declarat aleasa Partidului Popular European (PPE) din Letonia.
Interdicție treptată și posibile penalități
Acordul prevede o eliminare treptată a achizițiilor de gaze naturale rusești, interdicția urmând să se aplice cel târziu de la 1 noiembrie 2027 în cazul contractelor pe termen lung – considerate cele mai sensibile, întrucât sunt adesea încheiate pe perioade de zeci de ani.
Textul prevede și posibilitatea aplicării unor penalități financiare companiilor care încearcă să ocolească interdicția.
În schimb, acordul nu introduce o interdicție totală asupra importurilor de petrol și combustibil nuclear din Rusia, resurse la care continuă să apeleze mai multe state membre ale Uniunii.
Comisia Europeană a ales să promoveze această măsură sub forma unei propuneri legislative, și nu a unor sancțiuni, tocmai pentru a permite adoptarea ei prin majoritate calificată, și nu prin unanimitate. Scopul este evitarea veto-urilor Ungariei și Slovaciei, două state considerate apropiate de Moscova și care se opun ferm acestor măsuri.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
Premierul ungar Viktor Orbán a amenințat deja că va contesta planul în justiție.
În plenul Parlamentului European, eurodeputatul francez Thierry Mariani, cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse și membru al grupului Patrioților (extrema dreaptă), a criticat dur acordul, vorbind despre o „ruptură istorică”, „impusă (…) fără unanimitate și cu prețul unor riscuri juridice majore pentru state și întreprinderi”.
