Donald Trump încearcă de ani de zile. În august 2019, în timpul primului său mandat, a vrut “să cumpere Groenlanda“. Ideea a fost numită “absurdă” și respinsă de prim-ministrul danez Mette Frederiksen. Șase ani mai târziu, liderul american insistă, schimbând strategia, dar nu și obiectivul: să asigure controlul asupra insulei “pentru securitatea națională a Statelor Unite”. Conform publicației “The Economist”, Washingtonul ar dori să ofere orașului Nuuk un COFA – Compact of Free Association, un acord pe care Statele Unite îl au deja cu mai multe țări mici din Pacific, scrie LA STAMPA, potrivit stiripesurse.ro.
- În ce constă tratatul pe care SUA ar dori să îl propună Groenlandei?
COFA este un acord internațional în baza căruia Statele Unite reglementează relațiile cu o țară suverană. Practic, Washingtonul garantează acelei țări autonomie deplină pentru afacerile sale interne și o recunoaște ca fiind independentă, asumându-și în același timp responsabilitatea pentru apărarea și securitatea sa externă, precum și oferind asistență financiară. În schimb, Statele Unite obțin dreptul de a utiliza teritoriul acelei țări în scopuri strategice, cum ar fi stabilirea de baze militare. Acest tip de pact a fost semnat cu state insulare mici din Pacific: Micronezia, Insulele Marshall și Palau, foste teritorii americane sub tutelă după al Doilea Război Mondial, și datează din a doua jumătate a anilor ’80.
- Este posibil din punct de vedere legal ca Nuuk să semneze un tratat precum COFA și să intre sub controlul SUA?
Conform dreptului internațional, nu. “Groenlanda nu este un stat suveran, ci face parte din Regatul Danemarcei”, explică experta în guvernanță internațională Ekaterina Antsygina de la Universitatea din Hamburg. “Statutul Groenlandei în cadrul Regatului Danemarcei este ferm înrădăcinat în dreptul internațional. Suveranitatea Danemarcei asupra insulei a fost susținută în mod constant printr-o demonstrație pașnică și susținută a autorității, prin acordul altor state și prin recunoașterea în forurile internaționale.
Citeşte şi: Un moldovean şi-a înscenat furtul propriei sale maşini în România – Stiripesurse.md
Declarațiile președintelui Trump, deși provocatoare, trec cu vederea fundamentele juridice solide ale suveranității Danemarcei asupra Groenlandei”. În plus, deși insula se bucură de o autonomie semnificativă în temeiul Legii autoguvernării din 2009, “dreptul său la autodeterminare garantează că orice pas către independență va fi o decizie democratică a poporului groenlandez”, care, însă, nu a fost încă făcută. Cu alte cuvinte: negocierea unui acord de securitate direct cu Nuuk, care exclude Copenhaga, “nu are bază juridică”.
- De ce greșește Stephen Miller când se referă la Groenlanda ca la o “colonie daneză”?
“A numi Groenlanda «colonie» astăzi este incorect din punct de vedere juridic și înșelător din punct de vedere politic”. Groenlanda a obținut autonomia în 1979 și autonomia în 2009, cu recunoașterea explicită a dreptului la autodeterminare și a dreptului de a alege independența viitoare. “A descrie Groenlanda drept colonie ignoră evoluția constituțională a insulei și denaturează dreptul internațional. Relația dintre Groenlanda și Danemarca astăzi este cea a unui teritoriu autonom în cadrul unui stat suveran, nu a unei posesiuni coloniale”.
- Trump are acum în vedere un tratat, dar în 2019 voia să cumpere Groenlanda. O altă idee nebunească?
“Da, cu unele “dar”, explică Geraldine Giraudeau, profesor de drept internațional la Universitatea din Perpignan: “Dreptul internațional nu interzice în mod absolut achiziționarea de teritorii. Din punct de vedere istoric, au existat transferuri de teritorii contra cost (Louisiana din Franța în SUA în 1803, Alaska din Rusia în 1867). Cu toate acestea, astăzi o astfel de tranzacție ar necesita consimțământul tuturor părților implicate. În cazul Groenlandei, aceasta înseamnă acordul atât al Danemarcei, cât și al Groenlandei însăși – o condiție care în mod clar nu există”.
- Statele Unite au deja o prezență militară în Groenlanda prin intermediul Bazei Spațiale Pituffik (fosta Thule), o infrastructură strategică crucială pentru alerta timpurie antirachetă, apărarea antirachetă și supravegherea spațiului. De ce este, așadar, Trump atât de interesat de insulă?
“Din perspectiva Washingtonului, Groenlanda este un atu strategic”, explică Justina Budginaite-Froehly, cercetătoare la Centrul Europei al Consiliului Atlantic, deoarece locația sa geografică “o plasează direct pe Guk Gap”, coridorul dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit, crucial “pentru monitorizarea submarinelor rusești – și potențial chinezești – care intră în Atlantic”.
Ea avertizează: “Numai dimensiunea juridică este insuficientă. Legalitatea singură nu creează securitate”, observă cercetătoarea, argumentând că riscul real nu este anexarea formală, ci mai degrabă “posibilitatea coerciției exercitate de puteri externe într-o zonă strategic neprotejată. Dacă Europa dorește să se asigure că nicio putere externă – nici Statele Unite, nici Rusia, nici China – nu poate lua în considerare în mod realist să pună presiune asupra Groenlandei, atunci trebuie să se concentreze mai puțin pe proteste și mai mult pe propriile mișcări strategice”. Groenlanda nu este de vânzare, dar nici nu ar trebui lăsată expusă”. “Dacă Europa nu își asumă responsabilitatea pentru propria securitate în Nord, alții vor continua să o facă, urmărindu-și propriile priorități strategice”.
