Laptele matern face mult mai mult decât să hrănească un copil, pe lângă grăsimi, proteine, vitamine şi minerale, conţine hormoni, celule stem şi factori imunitari care protejează bebeluşii de agenţi patogeni, a explicat dr. Katie Hinde într-o conferinţă susţinută în Masur Auditorium, al campusului National Institutes of Health (NIH) din Bethesda, statul Maryland, în apropiere de Washington, D.C.
”Datorită funcţiilor sale multiple, laptele matern este considerat aur lichid, iar alăptarea este standardul de aur susţinut de organismele naţionale şi internaţionale din domeniul sănătăţii publice”, a spus Hinde, profesor asociat la Arizona State University, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Laptele matern poate preveni, trata sau chiar vindeca multe probleme de sănătate frecvente la sugari, precum obezitatea şi diareea, principala cauză de mortalitate infantilă în multe regiuni ale lumii.
Mult timp, cercetările despre lapte s-au bazat pe studii pe bovine, disfuncţii ale glandei mamare sau dezvoltarea formulelor de lapte. Abia recent, oamenii de ştiinţă au început să analizeze în detaliu compoziţia laptelui matern uman.
Laptele mamelor diferă în funcţie de sexul copilului
În laboratorul său, Hinde studiază laptele maimuţelor rhesus. Ea a observat că ”reţeta biologică” a laptelui diferă în funcţie de sexul puiului.
Astfel, mamele care au fetiţe produc mai mult lapte, cu mai mult calciu, in timp ce mamele care au băieţi produc un lapte mai bogat în grăsimi şi proteine.
Aceste diferenţe reflectă ritmuri diferite de dezvoltare osoasă, femelele primatelor cresc mai rapid şi au nevoie de minerale mai devreme decât masculii.
Laptele influenţează şi temperamentul bebeluşului
Cercetările arată că un nivel mai ridicat de cortizol în laptele matern este asociat cu bebeluşi care iau mai repede în greutate, dar sunt mai nervoşi şi mai puţin încrezători.
De asemenea, temperamentul fetelor este influenţat de statutul social al mamei în grupul primatelor, un indiciu că expunerea la cortizol prin lapte ar putea ”programa” un copil mai precaut şi mai puţin activ.
Concentraţia de cortizol în lapte este corelată cu experienţa maternă: mamele aflate la primul copil au niveluri mai ridicate, pentru că glanda lor mamară nu şi-a atins încă potenţialul maxim de producţie.
Laptele matern conţine componente unice descoperite recent
Studiile publicate în ultimul an au scos la iveală proprietăţi excepţionale ale laptelui matern uman.
O echipă de la University of California, Davis, a identificat peste 1.500 de proteine care sprijină digestia, imunitatea şi dezvoltarea neurologică.
Alt studiu sugerează că laptele matern poate ajuta la protecţia împotriva HIV, majoritatea mamelor purtătoare nu transmit virusul copiilor.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Laptele matern hrăneşte nu doar copilul, ci şi microbiomul acestuia: conţine sute de oligozaharide (zahăruri complexe), al treilea cel mai abundent component, care stimulează bacteriile benefice şi le inhibă pe cele nocive.
Hinde speră că aceste descoperiri vor duce la dezvoltarea unor formule de ”lapte de precizie” pentru bebeluşii vulnerabili care nu pot fi hrăniţi cu laptele propriei mame, cum ar fi cei din secţiile de terapie intensivă neonatală. Acest concept ar putea depăşi beneficiile formulelor standard sau ale laptelui donat.
