Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat, la 4 februarie curent, în cadrul ședinței Comisiei pentru control al finanțelor publice (CCFP), rezultatele Raportului de audit al conformității asupra utilizării resurselor financiare publice în anii 2022-2023 de către Instituția Publică Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), inclusiv în cadrul unor programe de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și ale Raportului de audit al conformității utilizării resurselor financiare publice în anii 2022 și 2023 de către Instituția Publică Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, inclusiv pentru gestionarea Fondului de garantare a creditelor.
Curtea de Conturi a fost prezentată la ședință de către Natalia Trofim, membră a CCRM, alături de responsabilii de misiunile de audit desfășurate, potrivit unui comunicat al instituției.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Cu referire la conformitatea utilizării resurselor financiare publice de către ODA, auditul a evidențiat un nivel scăzut de valorificare a resurselor financiare alocate din bugetul de stat și din surse externe pentru implementarea programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii. Această situație a fost determinată de nelansarea unor produse în cadrul Fondului pentru Antreprenoriat și Creștere Economică a Moldovei. Acest fapt a condiționat imobilizarea resurselor financiare în sumă de circa 70 milioane lei la contul ODA pe parcursul a 2 ani. Ca urmare, obiectivul principal al programului privind susținerea dezvoltării antreprenoriatului prin oferirea accesului la finanțare cu costuri reduse nu a fost realizat pe deplin.
Un alt aspect problematic ține de acceptarea de către ODA a unor beneficiari care nu au întrunit integral criteriile de eligibilitate, ceea ce a condus la acordarea neregulamentară a suportului financiar nerambursabil în sumă de aproximativ 522,2 mii lei, în cadrul Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”.
Totodată, auditul a constatat că contractele de investiții nu prevăd clauze clare privind responsabilitatea beneficiarilor în situațiile de nerealizare a obiectivelor asumate, precum și măsuri ce urmează a fi întreprinse de ODA în astfel de cazuri. În context, majoritatea beneficiarilor nu au realizat indicatorii de performanță stabiliți în Planul de afaceri, aceștia fiind îndepliniți, în anul 2022, într-un interval cuprins între 40% și 66%, iar în anul 2023 – între 58% și 63%. Lipsa mecanismelor de responsabilizare afectează realizarea obiectivelor programelor și eficiența utilizării fondurilor publice.
Auditul a mai relevat nerespectarea termenelor de evaluare prefinanțare a dosarelor solicitanților, în unele cazuri cu întârzieri de 17–28 de zile. Potrivit explicațiilor oferite de ODA, aceste întârzieri au fost generate de volumul mare de cereri, calitatea necorespunzătoare a dosarelor depuse și insuficiența resurselor umane implicate în procesul de evaluare.
De asemenea, au fost identificate cazuri de acordare concomitentă a suportului financiar unor agenți economici atât de către ODA, cât și de către Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA). Deși există acorduri de cooperare și acces la anumite baze de date, acestea nu prevăd un mecanism automatizat de schimb de informații, necesar pentru verificarea cumulului ajutoarelor de stat și a respectării plafonului investițiilor.
Auditul a constatat, totodată, lipsa unor reguli interne unitare privind structura și păstrarea dosarelor beneficiarilor, fapt care a afectat trasabilitatea procesului de evaluare. Au fost identificate cazuri de documente neactualizate sau lipsa unor acte obligatorii. În același timp, absența unui Registru actualizat al beneficiarilor ajutoarelor de minimis limitează capacitatea ODA de a desfășura activități de control eficiente care să asigure conformitatea acordării suportului financiar întreprinderilor.
În acest context, se impune consolidarea sistemului de control intern managerial, revizuirea cadrului normativ aferent programelor și îmbunătățirea capacității instituționale a ODA, pentru alinierea activității la standardele de transparență, responsabilitate și impact, în sprijinul mediului antreprenorial.
În ceea ce privește Fondul de garantare a creditelor, auditul a evidențiat tergiversarea elaborării și aplicării unor politici și proceduri interne esențiale, inclusiv a cadrului normativ secundar necesar implementării instrumentelor de susținere financiară a întreprinderilor mici și mijlocii.
Totodată, ODA nu a implementat un mecanism separat de exercitare a dreptului de regres pentru garanțiile financiare achitate, în special pentru contribuabilii aflați în procedură de insolvabilitate, deși această procedură este prevăzută în actele normative interne.
Auditul a mai constatat că Consiliul ODA nu a aprobat limite clare privind utilizarea veniturilor proprii provenite din comisioanele de garantare și a uzufructului urmare a plasării resurselor financiare sub formă de depozite. Drept rezultat, în perioada auditată, veniturile proprii în sumă de 33,9 milioane lei, sau 81% din suma totală, au fost direcționate pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale instituției iar capitalizarea fondului s-a efectuat preponderent din resursele financiare alocate de la bugetul de stat.
Un alt aspect constatat de audit se referă la faptul că persoanele responsabile de gestionarea Fondului nu au asigurat încasarea integrală și în termen a comisioanelor restante aferente garanțiilor individuale. În urma inventarierii contractelor de garantare, au fost identificate suplimentar comisioane restante în sumă de 3,6 milioane lei, din care 1,12 milioane lei au fost încasate pe parcursul misiunii de audit.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
O altă situație vizează utilizarea a 3 milioane lei pentru achiziționarea Sistemului informațional de gestiune a garanțiilor fondului de garantare a creditelor, care, la momentul efectuării auditului, nu era pus în aplicare. Curtea de Conturi subliniază necesitatea urgentă de operaționalizare a sistemului informațional, întrucât implementarea acestuia va contribui la optimizarea procedurilor administrative, la asigurarea controlului asupra veniturilor din comisioane și va permite efectuarea monitorizării și raportării statistice și analitice.
În concluzie, Curtea de Conturi evidențiază necesitatea ca ODA să întreprindă acțiuni ferme de consolidare instituțională, prin actualizarea cadrului normativ, operaționalizarea instrumentelor aprobate, eficientizarea recuperării fondurilor publice și sporirea transparenței și disciplinei financiare în administrarea resurselor.
