Unirea a fost un fenomen legitim, dorit de popor, efectuat cu ajutorul Marilor Puteri. Declarația aparține președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice: „Unirea Republicii Moldova și Țării Românești, la 1859, și constituirea României moderne”, organizată de IPN. Academicianul a explicat că Unirea de la 1859 nu a fost un act întâmplător sau rezultatul voinței unei singure generații, ci finalul unui lung proces istoric, pregătit de mai multe secole.
Președintele Academiei Române a precizat că Unirea a fost pregătită treptat, prin contribuția mai multor generații și prin acumularea unor idealuri comune.
„Pregătirea Unirii de la 1859, a fost un fenomen real, nu a fost creată de o generație spontană, n-a fost nici ideea lui Alecsandri, nici a lui Alexandru Ioan Cuza, nici a faimosului Moș Ion Roată, țăran ales în Adunarea ad-hoc a Republicii Moldova. Unirea a fost pregătită de generații întregi. Idei ale Unirii pornesc încă din Evul Mediu. Ștefan cel Mare, cel mai important domn al românilor din Evul Mediu, a avut în minte ideea că este român, a afirmat că țara lui este Țara Românească, Valahia în documente străine”, a spus academicianul Ioan-Aurel Pop.
Ioan-Aurel Pop a evidențiat rolul mișcărilor politice și naționale care au consolidat conștiința unității românești, de la Evul Mediu până în secolul al XIX-lea. „Ajungând până în secolul XIII-lea cu Mișcarea de Eliberare Națională din Transilvania, cu memoriile boierilor moldoveni și munteni care au cerut și ei un Regat al Daciei. Toate acestea sunt realități pe care cei care au stârnit mișcarea daco-românismului în secolul al XIX-lea le-au avut în mintea lor ca antecedente. Mai ales, Revoluția de la 1948. Toate sunt antecedente ale Unirii noastre”, a explicat președintele Academiei Române.
Ioan-Aurel Pop a respins ideea conform căreia R. Moldova ar fi fost dezavantajată după Unire, subliniind caracterul egal al celor două principate și contribuția decisivă a elitei moldovenești la edificarea statului modern român.
„S-au unit Republica Moldova și Țara Românească. R. Moldova nu s-a plecat, ci a fost un subiect egal. Prima Universitate modernă a României s-a înființat nu la București, ci la Iași. Prim-ministrul cu care a colaborat cel mai bine Alexandru Ioan Cuza, a fost moldoveanul cu origini de pe Cogâlnic – Mihail Kogălniceanu. Și toate s-au dezvoltat în așa fel, încât sentimentul de frustrare pe care l-a avut R. Moldova după Unire să nu fie prea puternic. Unirea a fost un fenomen legitim, dorit de popor, efectuat cu ajutorul Marilor Puteri”, a punctat Ioan-Aurel Pop.
Dezbaterea la tema: „Unirea Republicii Moldova cu Țara Românească, la 1859, și constituirea României moderne” este ediția a 59-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
