Atacurile comise împotriva companiilor de către unele state membre UE sunt mai elocvente decât vorbele liderilor la o reuniune care a avut loc „într-un castel de secol 16”, scrie „The Washington Post” (SUA).
Liderii europeni s-au reunit săptămâna trecută într-un castel de secol 16, unde n-au reușit să convină decât asupra unui „plan de acțiune” pentru ameliorarea competitivității Europei. În maniera lor obișnuită, detaliile rămân incerte, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Cancelarul german Friedrich Merz a îndemnat UE să „de-reglementeze toate sectoarele”. Prim-ministra italiană Giorgia Meloni a declarat că Europa nu mai poate „continua să-și hiper-reglementeze” industria. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că UE trebuie să-și afirme mai mult independența, date fiind „instabilitatea de la minut la minut de partea americană” și „tsunami-ul chinez pe frontul comercial”.
A vâna țapi ispășitori dincolo de granițe e o dovadă de miopie. Liderii ar trebui să fie mai îngrijorați de companiile europene codașe în cursa inteligenței artificiale (AI) decât de orice afirmație va fi făcut președintele american.
Valoarea burselor europene a încasat o lovitură luna aceasta, când compania californiană Anthropic a dezvăluit un nou model care amenință să le facă deja perimate pe unele precedente, de exemplu software-ul juridic. Unde este echivalentul european al lui Anthropic?
DeepMind a fost fondată în Regatul Unit, dar a fost cumpărată de Google, care i-a mutat în SUA importanta cercetare în domeniul AI, încă de acum un deceniu. Cea mai mare și mai promițătoare companie europeană din domeniu e Mistral AI din Paris, evaluată în toamnă la 15 miliarde de dolari – o cifră impresionantă, dar o nimica toată în comparație cu OpenAI (500 de miliarde de dolari) sau xAI a lui Elon Musk (250 de miliarde de dolari).
Polemica izbucnită luna aceasta între Musk și guvernul socialist al Spaniei a fost incitată, într-o manieră tipică, de mesajele inflamatoare postate de Musk pe X. Însă reprimarea pe care o propune Madridul contra directorilor de companii tehnologice, tentativele lui de a reglementa algoritmii și afirmațiile ministrului spaniol al justiției despre o „castă tehnologică” alcătuită din „prădători” constituie probele unei tendințe mai generale de ostilitate față de categoria inovatorilor dispuși să-și asume riscuri.
Și nici nu poate părea Europa un mediu prielnic afacerilor atunci când poliția organizează descinderi la sediul X din Paris. Lui Musk îi revine răspunderea de a-și dezvolta în mod responsabil chatbot-ul Grok, care a generat imagini cu tentă sexuală ale unor femei și fete. Și totuși, în Franța pare a exista mai mult entuziasm pentru descinderi ale poliției la sedii de companii străine decât entuziasm pentru crearea acelor condiții care să le permită și companiilor franceze să construiască lucruri capabile să participe la competiția globală.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Se întâmplă mult prea des ca Europa să penduleze între legiferarea excesiv de agresivă a Comisiei Europene, respectiv cheltuieli masive de stimulare a industriei la nivel de capitale naționale. Continentul întâmpină probleme în a se smulge din această capcană a creșterii lente. Este concomitent și un avertisment pentru acei americani tentați să-i urmeze modelul.
