Negocierile trilaterale dintre Kiev, Moscova și Statele Unite s-au încheiat fără niciun rezultat: Moscova a revendicat partea din Donețk pe care nu a cucerit-o încă, iar a Ucraina avertizat că dorește o discuție „constructivă”.
Ucraina și Rusia au reluat negocierile la Geneva marți, timp de peste patru ore, în încercarea de a ajunge la un acord de pace cu mediere americană, însă așteptările nu sunt mari. Discuțiile cu ușile închise au continuat miercuri, când părțile s-au concentrat pe problema teritorială, care reprezintă cel mai controversat obstacol în calea unui armistițiu sau chiar a unui acord de pace definitiv. Moscova cere controlul asupra părții din Donețk pe care nu a cucerit-o încă, în timp ce Kievul subliniază necesitatea unor garanții de securitate și nu discută despre cedarea vreunui teritoriu, scrie „20 Minutos” (Spania), potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Negocierile s-au încheiat însă fără rezultat urmând a fi reluate.
Unele mass-media, precum BBC, au remarcat și o prezență diplomatică în marja întâlnirii trimișilor din Regatul Unit, Franța, Italia și Germania. Aceasta ar reprezenta prima abordare a europenilor față de formatul de negocieri, aflat acum la a treia rundă (precedentele două au avut loc la Abu Dhabi). Cu toate acestea, de la Washington, președintele Donald Trump a emis un alt mesaj de presiune asupra ucrainenilor chiar înainte de începerea negocierilor. „Ar fi cel mai bine ca Ucraina să vină rapid la masa negocierilor”, a declarat el de la bordul avionului Air Force One, într-un mesaj pe care mulți îl văd ca o pe modalitate de a plasa toată responsabilitatea pentru viitorul discuțiilor pe umerii Kievului și foarte puțin pe cei ai Moscovei.
„Lucrăm constructiv, cu concentrare și fără așteptări inutile. Sarcina noastră este să promovăm pe cât posibil acele decizii care ne pot aduce mai aproape de o pace durabilă”, a scris negociatorul principal al Ucrainei, Rustem Umerov, despre discuții. În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat un alt „atac masiv” al trupelor lui Putin, care a implicat peste 25 de rachete și aproape 400 de drone, potrivit autorităților ucrainene.
Oleksandr Notevski, analist politic la Grunt Medi , a explicat pentru „20minutos” că este „extrem de puțin probabil ca negocierile să ajungă la un acord în această săptămână, deoarece problemele fundamentale din aceste discuții rămân nerezolvate”. Pe lângă problemele teritoriale, există și statutul instalației nucleare de la Zaporijia, aflată în prezent sub control rusesc. „Rusia revendică 100% din regiunea Donețk, deși Ucraina controlează încă aproximativ 30%, iar aceste zone sunt printre cele mai puternic fortificate. Cucerirea lor ar oferi Rusiei o rampă de lansare pentru viitoare ofensive”, a explicat el.
Notevski înțelege că ar putea exista acorduri mai concrete, cum ar fi un alt schimb de prizonieri – unul fusese deja convenit în runda anterioară de la Abu Dhabi – sau deschiderea unor coridoare umanitare. „Când se spune că mai sunt 10% pentru a ajunge la un acord, ar putea fi adevărat, dar acel 10% reprezintă partea cea mai complicată”, subliniază analistul. „Singurul scenariu în care Putin ar accepta concesii, compromisuri sau acorduri ar fi dacă s-ar simți încolțit, dacă ar ajunge la concluzia că continuarea războiului implică riscuri și amenințări mai mari pentru el decât încheierea acestuia. Nu vede că se va întâmpla asta acum”, conchide el. Având în vedere acest scenariu, ar considera un alt pas în ceea ce privește schimbul de prizonieri pozitiv pentru Ucraina, deoarece, insistă el, în acest moment Moscova „nu caută” un acord mai amplu. Și Notevski este foarte categoric: „Nu ar trebui să ne așteptăm la un acord major săptămâna aceasta, luna aceasta sau, aș îndrăzni să spun, anul acesta, până când resursele Rusiei nu vor fi cu adevărat epuizate”.
Ținta rămâne infrastructura energetică a Ucrainei. „A fost un atac coordonat, calculat în mod deliberat pentru a provoca cele mai mari daune posibile sectorului nostru energetic”, a adăugat Zelenski, care a cerut, de asemenea, o presiune sporită asupra Rusiei din partea partenerilor săi. „Pentru ca pacea să fie reală și justă, acțiunile trebuie să fie îndreptate către singura sursă a acestei agresiuni: pentru că Moscova este cea care continuă crimele, atacurile în masă și agresiunile”, a adăugat liderul ucrainean.
De fapt, Kievul este clar că negocierile trebuie să meargă mână în mână cu o presiune internațională sporită asupra Rusiei. „Diplomația noastră va fi eficientă dacă există atât dreptate, cât și forță. Forța presiunii asupra Federației Ruse, forța sancțiunilor, sprijin constant și rapid pentru armata ucraineană și apărarea noastră aeriană”, a scris însuși Zelenski pe rețelele de socializare. În opinia președintelui ucrainean, nu va exista un acord de pace dacă Putin nu simte impactul unor noi sancțiuni împotriva regimului său.
În acest sens, Comisia Europeană a anunțat că își menține planul de interzicere a serviciilor maritime legate de petrolul rusesc, o măsură care face parte din cel de-al douăzecilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe care îl va propune Bruxelles-ul. UE va face acest pas chiar dacă nu va exista un acord în cadrul G7, a declarat comisarul european pentruEeconomie, Valdis Dombrovskis. „Cu cât putem fi mai aliniați, inclusiv la nivelul G7, cu atât mai bine”, a clarificat el, dar dacă acest lucru nu se întâmplă, măsurile vor avea o arie de acoperire europeană.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
De la Bruxelles, se insistă că Rusia „nu câștigă războiul”, așa cum a reiterat în ultimele zile Înaltul Reprezentant al Uniunii, Kaja Kallas. Iar datele par oarecum încurajatoare și pentru Ucraina: potrivit think tank-ului american, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), principalul avans ucrainean a fost înregistrat la aproximativ 80 de kilometri est de orașul Zaporijia, unde forțele rusești câștigaseră teren din vara anului 2015. Forțele ucrainene au recâștigat, de asemenea, controlul asupra unor teritorii din nord-estul și estul țării, pe fronturile Harkiv, Kostiantnivka, Pokrovsk și Novopavlivka, conchid experții.
