Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat vineri taxele vamale extinse impuse de președintele Donald Trump în temeiul unei legi destinate utilizării în situații de urgență națională, respingând una dintre cele mai controversate revendicări ale autorității sale, într-o decizie cu implicații majore pentru economia globală, transmite Reuters.
Într-o decizie cu luată cu 6 voturi „pentru” și 3 „împotrivă”, a cărei motivare a fost redactată de președintele Curții Supreme, conservatorul John Roberts, judecătorii constituționali au menținut hotărârea unei instanțe inferioare potrivit căreia utilizarea de către președintele republican a acestei legi din 1977 a depășit limitele autorității sale, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Curtea a stabilit că interpretarea administrației Trump, potrivit căreia legea în cauză – International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) – i-ar conferi președintelui puterea de a impune taxe vamale, încalcă atribuțiile Congresului și un principiu juridic cunoscut sub numele de „doctrina chestiunilor majore” (major questions doctrine).
Doctrina impune ca acțiunile ramurii executive a guvernului cu „o vastă semnificație economică și politică” să fie autorizate în mod clar de Congres. Curtea a folosit această doctrină pentru a bloca unele dintre principalele acțiuni executive ale fostului președinte democrat Joe Biden.
Curtea Supremă a SUA desființează în decizia sa taxele vamale impuse de Trump
Invocând o hotărâre anterioară a Curții Supreme, judecătorul-șef Roberts a scris că „președintele trebuie să «indice o autorizare clară din partea Congresului» pentru a-și justifica afirmația extraordinară privind puterea de a impune taxe vamale”. Trump „nu poate”, a adăugat el în motivarea deciziei.
Trump a folosit taxele vamale ca un instrument esențial de politică economică și externă. Ele au fost centrale într-un război comercial global inițiat de Trump după ce și-a început al doilea mandat de președinte, unul care a înstrăinat partenerii comerciali, a afectat piețele financiare și a generat incertitudine economică la nivel mondial.
Curtea Supremă a ajuns la această concluzie în urma unei acțiuni în justiție intentate de companii afectate de taxele vamale și de 12 state americane, majoritatea conduse de democrați, împotriva utilizării de către Trump a acestei legi pentru a impune unilateral taxele la import.
Cei trei judecători care au formulat opinii divergente au fost conservatorii Clarence Thomas, Samuel Alito și Brett Kavanaugh. Pe lângă Roberts, decizia majoritară a fost luată cu votul judecătorilor conservatori Neil Gorsuch și Amy Coney Barrett, ambii numiți de Trump în timpul primului său mandat de președinte, precum și cei trei judecători liberali.
Curtea Supremă, care are o majoritate conservatoare de 6–3, îl susținuse anterior pe Trump într-o serie de alte decizii pe care le-a pronunțat în regim de urgență după ce acesta a revenit la președinție în ianuarie 2025. Curtea Supremă a intervenit după ce instanțe inferioare au blocat o serie din măsurile sale impuse prin ordine executive.
Administrația Trump estima că taxele vamale vor aduce SUA trilioane de dolari
Casa Albă estima că taxele vamale impuse partenerilor comerciali ai SUA urmau să genereze în următorul deceniu venituri de ordinul trilioanelor de dolari pentru Trezoreria de la Washington.
Administrația Trump nu a furnizat date privind colectarea taxelor vamale după 14 decembrie 2025. Însă economiștii de la Penn-Wharton Budget Model, o organizație nonprofit, au estimat vineri că suma colectată din taxele impuse în baza IEEPA depășea 175 de miliarde de dolari. Organizația nota că această sumă ar trebui, probabil, restituită în cazul unei hotărâri a Curții Supreme împotriva taxelor vamale impuse în baza IEEPA.
Constituția Statelor Unite acordă Congresului, nu președintelui, autoritatea de a institui taxe, inclusiv taxele vamale. Însă Trump a recurs la o competență conferită prin lege, invocând IEEPA pentru a impune taxe vamale aproape tuturor partenerilor comerciali ai SUA, fără aprobarea Congresului.
Trump a impus unele taxe suplimentare în temeiul altor legi, care nu fac obiectul acestui caz. Potrivit datelor guvernamentale din perioada octombrie-decembrie 2025, taxele vamale impuse în baza altor legi reprezintă în jur de o treime din totalul colectat.
IEEPA permite unui președinte să reglementeze comerțul în caz de urgență națională. Trump a devenit primul președinte care a utilizat IEEPA pentru a impune taxe vamale, una dintre numeroasele modalități prin care a împins agresiv limitele autorității executive după revenirea sa în funcție, în domenii variate precum oprirea imigrației, demiterea unor oficiali ai agențiilor federale și ai băncii centrale de la Washington, desfășurarea de forțe militare pe plan intern și operațiuni militare în străinătate.
Administrația Trump nu se va da probabil bătută în privința taxelor vamale
Trump a descris taxele vamale pe care le-a impus drept vitale pentru securitatea economică a Statelor Unite, susținând că țara ar fi lipsită de apărare și ruinată fără ele. În noiembrie, Trump le-a spus reporterilor că, fără aceste taxe, „restul lumii ar râde de noi, pentru că ne-au aplicat taxe vamale ani la rând și au profitat de noi”.
Trump a afirmat că alte țări, inclusiv UE și China au profitat de Statele Unite în relațiile comerciale.
După ce Curtea Supremă a audiat pledoariile în acest caz în noiembrie, Trump a declarat că va lua în considerare alternative dacă instanța va decide împotriva sa în privința taxelor vamale, spunând reporterilor că „va trebui să dezvoltăm un plan «joc doi»”.
Scott Bessent, Secretarul Trezoreriei, și alți oficiali ai administrației au afirmat că Statele Unite vor invoca temeiuri juridice separate pentru a menține cât mai multe dintre taxele vamale. Printre acestea se numără o dispoziție legală care permite impunerea de taxe asupra bunurilor importate ce amenință securitatea națională a SUA și o alta care autorizează măsuri de retorsiune, inclusiv taxe vamale, împotriva partenerilor comerciali despre care Biroul Reprezentantului pentru Comerț al SUA stabilește că au recurs la practici comerciale neloiale împotriva exportatorilor americani.
Însă niciuna dintre aceste alternative nu oferă flexibilitatea și dinamica de forță brută pe care IEEPA i le-a pus la dispoziție lui Trump și este posibil să nu poată reproduce, într-un termen rezonabil, întreaga amploare a războiului său comercial.
Neclar ce se va întâmpla cu „înțelegerile” anunțate de Trump pe plan comercial
Capacitatea lui Trump de a impune instantaneu taxe vamale asupra bunurilor oricărui partener comercial, sub egida unei forme de urgență națională declarată, i-a sporit influența în raport cu alte țări. Aceasta i-a determinat pe liderii mondiali să se grăbească la Washington pentru a încheia acorduri comerciale, care adesea au inclus angajamente de investiții de miliarde de dolari sau alte oferte de acces sporit pe piață pentru companiile americane.
Însă utilizarea taxelor vamale de către Trump ca instrument coercitiv în politica externă a SUA a reușit să antagonizeze numeroase țări, inclusiv unele considerate de mult timp printre cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În mod istoric, IEEPA fusese utilizată pentru impunerea de sancțiuni împotriva inamicilor sau pentru înghețarea activelor acestora, nu pentru impunerea de taxe vamale. Legea nici măcar nu menționează în mod explicit cuvântul „tariffs” (taxe vamale). Departamentul de Justiție al lui Trump a susținut că IEEPA permite impunerea de taxe vamale prin faptul că autorizează președintele să „reglementeze” importurile pentru a gestiona situații de urgență.
Trump a invocat IEEPA pe 2 aprilie 2025, în așa-zisa zi a „eliberării Americii”, când a anunțat ceea ce administrația sa a numit taxe vamale „reciproce” pentru aproape toți partenerii comerciali ai SUA din jurul lumii, cu o mână de excepții.
Înainte de aceasta, în februarie și martie 2025, Trump a invocat IEEPA pentru a impune taxe vamale împotriva Chinei, Canadei și Mexicului, invocând drept urgență națională traficul de fentanil – un analgezic care a provocat o criză a opioidelor în SUA – și alte droguri ilicite către Statele Unite.
