În situații de urgență, cetățenii Republicii Moldova aflați în zone de risc vor primi mesaje de avertizare direct pe telefoanele mobile.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat conceptul Sistemului de avertizare publică „MD-ALERT”, care va permite informarea rapidă a populației în caz de pericol.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
În prezent, Republica Moldova nu dispune de un mecanism eficient de avertizare publică, capabil să transmită în timp real mesaje către populație în situații de risc precum inundații, valuri de căldură extreme sau precipitații abundente. În acest context, instituirea unui sistem modern de alertare devine o necesitate pentru protejarea vieții și siguranței cetățenilor.
Sistemul „MD-ALERT” va fi operațional în anul 2027, va funcționa prin intermediul rețelelor de comunicații mobile și va utiliza tehnologii moderne care permit transmiterea mesajelor direct către persoanele aflate în zonele vizate. Instalarea unor aplicații suplimentare nu va fi necesară. Astfel, populația va fi informată rapid, iar autoritățile vor putea interveni mai eficient.
Costul estimat pentru implementarea Sistemului „MD-ALERT” este de aproximativ 5 milioane de euro, sumă care include și mentenanța pentru primii 5 ani, fiind acoperită integral dintr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. După expirarea acestei perioade, costurile de întreținere, estimate la circa 340 de mii de euro anual, vor fi acoperite din bugetul de stat.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Guvernul a aprobat Programul național de dezvoltare a protecției civile pentru anii 2026–2030 – un document care stabilește acțiunile pentru îmbunătățirea măsurilor de prevenire și intervenție în situații de urgență. Programul pune accent pe dezvoltarea mecanismelor de avertizare, îmbunătățirea gestionării resurselor și creșterea nivelului de pregătire a populației și a autorităților.
De asemenea, documentul prevede o mai bună coordonare între instituții și alinierea la standardele europene, astfel încât intervențiile să fie mai rapide și mai eficiente, iar impactul dezastrelor să fie redus.
