Chiar și o depășire ”nu prea persistentă” a țintei de inflație a Băncii Centrale Europene în urma actualului șoc energetic ar putea justifica o înăsprire moderată a politicii montare, a afirmat miercuri președinta BCE, Christine Lagarde, transmite Reuters.
Ținta de inflație pe termen mediu a BCE este de 2%.
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a menținut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmărește cu atenție riscurile la adresa inflației și creșterii economice de pe urma majorării prețului petrolului și este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar.
”Consiliul guvernatorilor a decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor rămâne nemodificate la 2%, 2,15% și, respectiv, 2,40%”, se arată în comunicatul de presă publicat după a doua reuniune a BCE din acest an.
”Dacă șocul duce la o depășire mare dar nu prea persistentă a țintei noastre de inflație, unele măsuri de ajustare a politicii monetare ar putea fi justificate. Dacă nu reacționăm, riscăm să ne confruntăm cu un risc legat de comunicare: publicul s-ar putea confrunta cu dificultăți dacă nu înțelege lipsa noastră de reacție”, a declarat Lagarde într-un discurs rostit la Frankfurt.
Oficialul nu a echivalat în mod explicit criteriile ei cu scenariile anunțate săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană. Totuși, ele nu sunt prea diferite de traiectoria inflației în scenariul ”nefavorabil” al BCE.
Scenariul de bază al BCE prevede o inflație de 2,6% anul acesta, de la aproximativ 2% anul trecut. În scenariul ”nefavorabil”, inflația va depăși 4% în semestrul doi din 2026, dar va reveni la țintă până la mijlocul anului viitor, iar în cazul scenariului ”sever”, inflația va depăși la începutul anului viitor 6% și nu va reveni la țintă în anii următori.
”Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut”, a avertizat șeful BCE.
BCE trebuie acum să caute semnele timpurii că șocul energiei se înglobează în dinamicile mai extinse privind inflația și trebuie să identifice potențialele efecte negative la adresa inflației, inclusiv evoluția salariilor și a așteptărilor inflaționiste. ”Dacă deviațiile așteptate de la ținta noastră de inflație sunt mai mari și mai persistente, necesitatea de a acționa devine mai puternică”, a declarat Lagarde.
Analiștii se așteaptă acum ca BCE să majoreze de două ori dobânda anul acesta, apreciind că inflația rămâne peste țintă în următorii ani.
Datele Eurostat arată că rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE).
Inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
