Procesul a şapte militanţi suspectaţi că au permis intrarea unor migranţi la sfârşitul lui aprilie în apropiere de Briançon, în Alpii francezi, a debutat joi dimineaţa, în prezenţa unui important dispozitiv al poliţiei desfăşurat pentru a preveni eventuale tulburări, relatează AFP, potrivit agerpres.
O italiancă, un elveţian, un belgiano-elveţian şi patru francezi, cu vârste cuprinse între 22 de ani şi 52 de ani, sunt judecaţi pentru ”ajutor direct sau indirect în grup organizat pentru intrarea ilegală a unor străini pe teritoriul naţional”.
Citeşte şi: Pensionarii greci se mută în Bulgaria: ‘Aici viaţa este mai ieftină’
Justiţia le-a reproşat că au facilitat tranzitarea frontierei franco-italiene de către un grup de circa douăzeci de migranţi pe 22 aprilie, în cursul unei manifestaţii în trecătoarea Montgenevre, la care au participat circa o sută de alte persoane.
Inculpaţii riscă pedepse de zece ani de închisoare şi o amendă de 750.000 de euro.
Numeroşi militanţi erau aşteptaţi în faţa Palatului de Justiţie din Gap, pentru a-i susţine pe cei care sunt supranumiţi ”cei şapte din Briançon”. Dar nu erau decât circa cincizeci de persoane când acuzaţii au sosit în incinta tribunalului, înainte de a intra în clădire în aplauzele celor prezenţi.
Un important dispozitiv de menţinere a ordinii a fost desfăşurat în împrejurimile Palatului de Justiţie.
Citeşte şi: Trump continuă războiul cu presa: Casa Albă suspendă acreditarea unui reporter CNN
Acest caz a a provocat o mobilizare până în Grecia, unde anarhiştii au scris pe pereţii exteriori ai Institutului Francez din Atena sloganuri care cer ”libertate” pentru acuzaţi.
Pe 31 mai, Tribunalul corecţional din Gap a ridicat măsura de plasare sub control judiciar în cazul celor trei inculpaţi străini, fiind singurii urmăriţi în justiţie într-o primă etapă, şi a amânat procesul lor după dezbateri intense pe tema ajutorului pentru migranţi.
Justiţia a dorit îndeosebi să tergiverseze lucrurile în aşteptarea unui aviz al Consiliului Constituţional, sesizat la jumătatea lunii mai pe tema ”delictului de solidaritate”. În iulie, membrii Consiliului au subliniat că, în numele ”principiului fraternităţii”, un ajutor dezinteresat pentru ”un sejur” ilegal nu poate fi pasibil de urmăriri în justiţie, ajutorul pentru ”intrare” (în ţară) rămânând totuşi ilegal.
