Veneția, inclusă în patrimoniul UNESCO, se confruntă de peste un secol cu episoade de inundații din ce în ce mai severe. În 2019, una dintre cele mai grave viituri a provocat moartea a două persoane și pagube de sute de milioane de euro, potrivit Euronews, transmite Mediafax.
A fost afectată inclusiv faimoasa Bazilică San Marco. Fenomenul s-a intensificat în ultimii ani, iar furtunile puternice și mareele ridicate transformă frecvent străzile în canale rapide de apă.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Studiul analizează mai multe soluții de adaptare, însă niciuna nu oferă o rezolvare definitivă. Într-un prim scenariu, construirea de diguri ar deveni necesară dacă nivelul mării crește cu peste 0,5 metri, posibil chiar până în 2100. Costurile sunt estimate între 500 de milioane și 4,5 miliarde de euro. O soluție mai radicală ar fi închiderea lagunei cu un „super-dig”. Acesta ar fi capabil să protejeze orașul chiar și în cazul unei creșteri de până la 10 metri. Însă investiția ar depăși 30 de miliarde de euro.
În scenariul cel mai pesimist, în care nivelul mării ar crește cu peste 4,5 metri, scenariu posibil după anul 2300, cercetătorii iau în calcul o măsură extremă: mutarea orașului. Aceasta ar presupune relocarea populației, dar și a patrimoniului istoric. Costul estimat ar fi până la 100 de miliarde de euro. Autorii studiului avertizează că proiecte de o asemenea amploare pot dura între 30 și 50 de ani, ceea ce face ca planificarea să fie urgentă.
„Analiza noastră arată că nu există o strategie optimă pentru Veneția”, a explicat profesorul Robert Nicholls, unul dintre autorii studiului. El subliniază că orice decizie trebuie să țină cont de siguranța locuitorilor, economie, protejarea ecosistemului lagunar și conservarea patrimoniului cultural.
„Nicio măsură de adaptare nu poate susține Veneția așa cum o știm astăzi pe termen lung”, a avertizat acesta.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Veneția este vulnerabilă prin poziția sa într-o lagună puțin adâncă, unde mareele și vânturile puternice pot genera valuri de furtună. La nivel global, schimbările climatice accelerează fenomenul, prin topirea ghețarilor și dilatarea apei oceanice. În plus, orașul se scufundă treptat, cu aproximativ 1 milimetru pe an, din cauza mișcărilor naturale ale solului. Iar fenomenul este agravat constant de activitățile umane.
Cazul Veneției este considerat un semnal de alarmă pentru alte zone de coastă joase, precum Maldive sau Țările de Jos. Pe măsură ce nivelul mării continuă să crească, experții spun că astfel de decizii dificile vor deveni inevitabile. Pentru Veneția, însă, miza este una uriașă: nu doar supraviețuirea unui oraș, ci conservarea unuia dintre cele mai valoroase simboluri culturale ale lumii.
