Patru candidați au intrat oficial în cursa pentru a-i succeda lui Antonio Guterres la conducerea Organizației Națiunilor Unite. În această săptămână, aceștia vor trece prin audieri publice – un test de transparență introdus recent, dar în care decizia finală rămâne, în realitate, în mâinile marilor puteri.
Cei patru – Michelle Bachelet, Rafael Grossi, Rebeca Grynspan și Macky Sall – vor fi audiați marți și miercuri timp de câte trei ore fiecare de reprezentanții celor 193 de state membre și ai societății civile, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Este a doua oară când ONU organizează acest tip de „mare examen oral”, introdus în 2016 pentru a crește transparența procesului de selecție, arată Agerpres.
Mandatul viitorului secretar general va începe la 1 ianuarie 2027.
Un proces transparent, dar decis în culise
Deși audierile sunt publice și permit o evaluare deschisă a candidaților, decizia finală aparține Consiliului de Securitate, în special celor cinci membri permanenți cu drept de veto: Statele Unite, China, Rusia, Regatul Unit și Franța, arată News.ro.
Ambasadorul american la ONU, Mike Waltz, a transmis deja un semnal clar, avertizând că viitorul lider al organizației trebuie să fie „în concordanță cu valorile și interesele americane”.
În paralel, mai multe state susțin ideea ca, pentru prima dată în istorie, o femeie să devină secretar general, în timp ce America Latină revendică postul în baza unei rotații geografice neoficiale.
ONU, între criză financiară și pierderea încrederii
Toți cei patru candidați își construiesc discursul în jurul aceleiași teme: nevoia de a reconstrui încrederea într-o organizație afectată de crize suprapuse – de la conflicte majore la dificultăți financiare.
Instituția este descrisă ca fiind „bruscată” și aflată la limita unei crize de funcționare, iar viitorul lider va trebui să gestioneze simultan tensiuni geopolitice, reforme interne și presiuni din partea marilor puteri.
Michelle Bachelet: experiență politică și controverse pe drepturile omului
Michelle Bachelet, fostă președintă a Chile și fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului, este una dintre cele mai cunoscute figuri din cursă.
Victimă a represiunii regimului Augusto Pinochet, ea și-a construit cariera pe apărarea drepturilor omului. Totuși, mandatul său la ONU i-a atras critici, în special din partea Chinei, după publicarea unui raport dur privind tratamentul minorității uigure.
În viziunea sa, experiența acumulată o pregătește pentru o perioadă în care sistemul internațional se confruntă cu „provocări de o amploare, urgență și complexitate fără precedent”.
Rafael Grossi: profil tehnic, cu dosare fierbinți pe masă
Rafael Grossi conduce din 2019 Agenția Internațională pentru Energie Atomică, poziție din care a gestionat unele dintre cele mai sensibile dosare globale.
Printre acestea se numără programul nuclear iranian și riscurile legate de centrala de la Zaporojie, aflată sub control rusesc.
În scrisoarea de candidatură, Grossi pledează pentru o „revenire la bazele fondatoare” ale ONU – „salvarea omenirii de flagelul războiului” – o abordare apropiată de discursul administrației Donald Trump, dar care nu este împărtășită de toate statele membre.
Rebeca Grynspan: negociatorul discret din spatele acordului cerealelor
Rebeca Grynspan, mai puțin cunoscută publicului larg, conduce Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare.
Ea a jucat un rol-cheie în negocierea „Inițiativei Mării Negre” din 2022, care a permis exportul cerealelor ucrainene după invazia rusă.
Grynspan își susține candidatura și printr-un argument personal: părinții săi, evrei, au supraviețuit Holocaustului, experiență care i-a modelat atașamentul față de Carta ONU și avertismentul împotriva „dezumanizării, neîncrederii și fragmentării”.
Macky Sall: outsiderul fără sprijin unanim
Macky Sall este singurul candidat din afara Americii Latine și fost președinte al Senegalului.
El insistă asupra legăturii dintre pace și dezvoltare, argumentând că stabilitatea nu poate fi durabilă în condiții de sărăcie, inegalitate și vulnerabilitate climatică.
Totuși, candidatura sa este fragilizată de lipsa sprijinului regional și național. O parte importantă a statelor africane se opune, iar actualele autorități din Senegal îl acuză că a reprimat violent proteste soldate cu zeci de morți.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
O competiție deschisă, dar cu rezultat previzibil?
Deși competiția pare echilibrată și dominată de profiluri puternice, rezultatul final va depinde, ca de obicei, de jocul geopolitic din Consiliul de Securitate.
Audierile din această săptămână sunt, astfel, mai degrabă un test de imagine și legitimitate publică, în timp ce negocierile decisive se vor purta în culise.
