Kievul oferă expertiză în dezvoltarea sistemelor radar și a stațiilor terestre, transformându-se din cumpărător într-un furnizor de securitate.
Ucraina speră să încheie acorduri importante de apărare cu cel puțin șapte țări membre NATO până la sfârșitul anului, potrivit unui înalt oficial ucrainean.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Inițiativa evidențiază o nouă dimensiune a politicii externe a Kievului, menită să demonstreze că Ucraina poate fi nu doar beneficiar de echipamente și expertiză militară, ci și furnizor al acestora, scrie The Guardian.
În ultimele luni, Kievul a semnat șase astfel de „acorduri privind dronele”. Trei dintre acestea sunt cu state din Orientul Mijlociu, care au devenit interesate de sprijinul ucrainean după ce au fost vizate de drone iraniene Shahed cu rază lungă de acțiune, în urma izbucnirii conflictului dintre SUA și Israel împotriva Iranului în primăvară.
Este vorba despre aceleași tipuri de arme care au atacat neîncetat orașele ucrainene în ultimii patru ani. De asemenea, Azerbaidjanul, precum și statele membre NATO Letonia și Lituania au semnat acorduri cu Kievul.
„Inițiativa se numește «acordul privind dronele», dar în realitate acoperă mult mai mult decât dronele în sine. Ceea ce este și mai important este experiența și cunoștințele acumulate, precum și accesul la toate componentele care alcătuiesc acest sistem aici, în Ucraina”, a declarat Davyd Aloian, secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Ucrainei și unul dintre responsabilii acestor acorduri.
Diplomația dronelor
Diplomația dronelor a început în timpul conflictului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului, când Teheranul a atacat aliați ai Statelor Unite din întreaga regiune. Majoritatea statelor din Golf s-au dovedit nepregătite în fața amenințării reprezentate de drone, deși Iranul utiliza, în mare parte, o versiune mult mai puțin sofisticată a dronei Shahed decât modelele modernizate folosite de Rusia în Ucraina.
În unele cazuri, pentru a doborî dronele Shahed au fost utilizate costisitoarele rachete Patriot, deși drone interceptoare mult mai ieftine ar fi putut îndeplini aceeași misiune – însă doar dacă sunt integrate într-un sistem susținut de experiența și cunoștințele necesare. „O dronă interceptoare este doar o dronă. Asta nu înseamnă că veți putea doborî drone Shahed cu ea”, a explicat Aloian. „Aveți nevoie de drone, dar și de subcomponente, senzori, stații terestre și, mai ales, de sisteme radar.”
După atacuri, Aloian spune că una dintre țările din regiune a cumpărat drone interceptoare de la o companie occidentală care dezvoltase produsul în colaborare cu producători ucraineni. După livrare, Kievul a primit solicitări repetate de a oferi consultanță privind modul optim de operare a acestor sisteme.
În cele din urmă, trei state din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – au semnat acorduri cu Ucraina. Kievul le-a oferit o evaluare amplă a cerințelor operaționale și tactice necesare pentru ca aceste sisteme de armament să fie utilizate eficient.
Principalul avantaj al Ucrainei
Mike Kofman, analist la Carnegie Endowment International Peace din Washington, a declarat că tocmai această capacitate de integrare la nivel de ansamblu reprezintă principalul avantaj al Ucrainei. „Ei pot furniza un întreg ecosistem de produse pentru organizarea apărării antiaeriene sau pentru dezvoltarea unei capacități de atac cu drone”, a spus acesta.
Livrarea efectivă a dronelor nu face încă parte din acorduri, întrucât industria ucraineană este supusă unor controale stricte și este concentrată în primul rând pe necesitățile de apărare ale țării. Diplomați și analiști afirmă că, într-o anumită măsură, această „diplomație a dronelor” reprezintă și o încercare de a câștiga noi aliați și de a menține Ucraina în centrul atenției internaționale, într-un moment în care interesul global se deplasează tot mai mult către Orientul Mijlociu.
Totuși, fiind țara cu cea mai vastă experiență din lume atât în apărarea împotriva atacurilor cu drone, cât și în utilizarea acestora în operațiuni ofensive împotriva Rusiei, Kievul consideră că are multe de oferit.
„Într-o primă etapă, realizăm o evaluare prin intermediul unui grup de experți și prezentăm partenerului un raport care explică de ce va avea nevoie”, a precizat Aloian. Ulterior, țările partenere decid dacă doresc să comande produse ucrainene – care vor putea fi fabricate în funcție de capacitățile disponibile în viitor – sau dacă preferă să le achiziționeze din alte surse.
Potrivit lui Aloian, atenția se va îndrepta acum către partenerii din NATO, în special către statele aflate în apropierea Rusiei sau a Ucrainei, care au fost nevoite să acorde o importanță tot mai mare apărării împotriva dronelor.
În Letonia, guvernul a căzut în luna mai în urma unui scandal politic declanșat după ce două drone ucrainene cu rază lungă de acțiune, deviate de măsurile rusești de război electronic, au lovit un depozit de produse petroliere.
La scurt timp după aceea, Letonia a semnat acordul privind dronele cu Ucraina și a anunțat săptămâna trecută că o unitate comună de producție a dronelor va fi deschisă în curând în estul țării. Și Lituania, unde sirenele de alarmă aeriană au fost activate în urma unui incident similar, în care drone ucrainene au fost deviate de la traiectorie și au pătruns în spațiul aerian al țării, a semnat un astfel de acord.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Unele acorduri ar putea fi semnate la summit-ul NATO
Aloian a declarat că mai multe state membre NATO și-au exprimat deja interesul, iar unele acorduri ar putea fi semnate în cadrul summitului liderilor NATO de la Ankara din această săptămână. Obiectivul este ca până la sfârșitul anului să fie încheiate acorduri cu cel puțin șapte țări membre NATO, a precizat acesta.
Mai ambițioase, dar și cu șanse mai reduse de reușită, sunt eforturile Kievului de a dezvolta un echivalent european al sistemului de rachete Patriot, capabil să apere împotriva rachetelor balistice rusești – punctul cel mai vulnerabil al apărării antiaeriene ucrainene, având în vedere costul ridicat și numărul limitat al sistemelor Patriot fabricate în Statele Unite.
Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a făcut din producerea unui astfel de sistem una dintre principalele sale priorități, iar Aloian a afirmat că au loc discuții atât la nivel politic între partenerii europeni, cât și între marile companii din industria de apărare.
Indiferent de soarta acestor inițiative specifice, un lucru este clar: pe măsură ce Europa înțelege că, în viitor, va trebui să își organizeze propria securitate cu un sprijin mai redus din partea Statelor Unite, se conturează tot mai puternic ideea că Ucraina trebuie să facă parte din această arhitectură de securitate.
Alyona Getmanchuk, ambasadoarea Ucrainei la NATO, a declarat că a observat o schimbare semnificativă în modul în care aliații vorbesc despre Ucraina de când și-a preluat mandatul, vara trecută.
„Când am ajuns la NATO și vorbeam despre potențialul Ucrainei de a fi un furnizor de securitate, vedeam adesea ezitare în privirea interlocutorilor”, a spus ea. „Acum, unii dintre aceiași oameni încep chiar ei conversațiile spunând acest lucru. A devenit aproape la modă să se vorbească despre Ucraina în această manieră.”
