Se împlinesc 123 de ani de la primul pogrom din Chișinău, unul dintre cele mai grave episoade de violență împotriva comunității evreiești din regiune. Specialiștii atrag atenția asupra necesității intensificării eforturilor de informare și educație în școli, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
Directoarea Comunității Evreiești din Republica Moldova, Aliona Grosu, consideră că acest eveniment rămâne insuficient cunoscut în rândul populației și ar trebui reflectat mai amplu în spațiul public, transmite moldova1.md.
Citeşte şi: Plahotniuc îşi află astăzi sentința în dosarul „Frauda bancară” – Stiripesurse.md
„Este nevoie de mai multă cunoaștere și sensibilizare a opiniei publice. Acest lucru poate fi realizat prin reportaje, emisiuni radio și TV, dar și prin acțiuni comemorative”, a declarat aceasta, menționând colaborarea cu Agenția Națională a Arhivelor.
La rândul său, cercetătorul Iuliu Palihovici, de la Muzeul de Istorie a Evreilor, subliniază că antisemitismul care a dus la izbucnirea pogromului a fost alimentat de contextul social și politic al vremii, inclusiv prin campanii de presă ostile.
„Consecințele au fost profunde, de la migrarea în masă a evreilor până la consolidarea identității lor. Este important ca aceste evenimente să fie studiate în școli, pe baza adevărului istoric”, a explicat expertul.
Pogromul din 1903 a fost declanșat pe fondul unor acuzații false privind o presupusă crimă ritualică, propagate în presa vremii. Violențele au izbucnit în perioada sărbătorilor pascale și s-au extins rapid din centrul orașului spre suburbii.
În urma atacurilor, 49 de persoane și-au pierdut viața, iar câteva sute au fost rănite. La acea vreme, aproape jumătate din populația Chișinăului era de origine evreiască. Un al doilea pogrom a avut loc în 1905.
Experții subliniază că memoria acestor evenimente trebuie păstrată și valorificată prin programe educaționale și inițiative publice, pentru a combate antisemitismul și xenofobia.
