Ucraina marchează duminică 40 de ani de la accidentul de la Cernobîl, cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie, în timp ce centrala rămâne ameninţată de bombardamente ruse, antrenând un nou risc de emisii radioactive, relatează AFP, care prezintă cinci lucruri de ştiut despre această catastrofă şi centrala din prezent.
EXPLOZIA
La 26 aprilie 1986, la ora 1.23, miezul atomic al Reactorului numărul 4 al Centralei sovietice Cernobîl, în nordul Ucrainei, ia foc în timpul unui test de siguranţă, în urma unor erori de manipulare, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
O explozie aruncă în aer edificiul, iar o coloană de fum radioactiv se ridică în aer. Combustibilul nuclear va arde timp de zece zile.
Mii de tone de nisip, argilă şi plumb vor fi deversate, cu elicoptere, pentru a stinge incendiul şi a limita emisiile puternic radioactive.
Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), principala cauză a catastrofei rezidă în ”insuficienţe grave în concepţia reactorului şi a sistemului de oprire” şi în ”încălcări” ale proedurilor de exploatare.
NOR RADIOACTIV
În zilele care urmează, coloana radioactivă poluează foarte pternic Ucraina, actualul Belarus şi Rusia, iar apoi contaminează Europa.
Prima alertă publică este dată abia la 28 aprilie, de către Suedia, care detectează o creştere a radioactivităţii pe teritoriul său.
AIEA primeşte o notificare oficială despre accident la 30 aprilie, însă şeful statului sovietic Mihail Gorbaciov îl va evoca public abia la 14 mai.
Bilanţul uman este dezbătut.
În septembrie 2005, un raport controversat al ONU evaluează la 4.000 numărul morţilor confirmate sau viitoare în cele trei cele mai afectate ţări, iar apoi ONG-ul Greenpeace estimează, în 2006, că 100.000 de oamemi au murit, în total, în urma acestei catastrofe.
Potrivit ONU, aproximativ 600.000 de ”lichidatori”, numele dat celor care au participat la curăţarea instalaţiei, au fost expuşi unor doze de radiaţii puternice.
Catastrofa va afecta profund percepţia publică a energiei atomice, declanşând o ascensiune puternică a mişcărilor antinuclere în Europa.
OCUPAŢIE RUSĂ
Forţe ruse au ocupat centrala în prima zi invaziei Ucrainei, în februarie 2022. Ele au preluat cpntrolul centralei fără lupte, după trimiterea a zeci de mii de militari şi a sute de tancuri în Ucraina de pe teritoriul Belarusului, un aliat apropiat al Rusiei.
Militarii ruşi au săpat tranşee şi au instalat tabere în zone ca ”pădurea roşie”, denumită astfel din cauza culorii luate de arborii săi în urma radiaţiilor provocate de exlpozie.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Preluarea controlului centralei scoase din funcţiune a alimentat temeri că un incident militar poate declanşa o nouă dramă nucleară.
Armata rusă s-a retras la aproape o lună de la lansarea războiului, în cadrul unei replieri, după eşecul unei tentative de încercuire şi cucerire a Kievului, în urma rezistenţei ucrainene.
Cernobîlul se află la aproximativ 130 de kilometri de Kiev şi la aproximativ 20 de kilometri de Belarus.
CENTRALA, VIZATĂ
Vestigiile reactorului accidentat sunt acoperite cu o şapă internă din oţel şi beton, supranumită sarcofag, construită în pripă, după catastrofa din 1986, şi cu o învelitoare externă modernă, denumită noua incintă de izolare.
Instalată în perioada 2016-2017, această structură metalică, iniţial etanşă, a fost perforată de către o dronă rusească în februarie 2025.
Într-un raport publicat la jumătatea lui aprilie 2026, ONG-ul Greenpeace arată că noua incintă nu a putat să fie ”restabilită complet”, în pofida unor lucrări de reparaţii.
Potrivit ONG-ului, ”acest lucru creşte riscul unor emisii radioactive în mediu, în cazul unei surpări” a vechiului sarcofag intern.
ZONA DE EXCLUDERE
Regiunea din jurul centralei a fost evacuată pe o rază de 30 de kilometri, devenind o zonă de excludere, cu oraşe, câmpuri şi păduri abandonate.
În total, peste 2.200 de kilometri pătraţi din nordul Ucrainei şi 2.600 de kilometri pătraţi din susul Belaruslui sunt de facto locuri improprii vieţii umane.
Potrivit AIEA, nimeni nu va putea trăi în securitate în această zonă în următorii 24.000 de ani.
La trei kilometri de centrală, Pripiat, unde trăiau 40.000 de persoane în 1986, a fost complet golit de populaţie şi seamănă în prezent cu un oraş fantomă după apocalipsă, cu clădiri dărăpănate, maşini care se tamponează ruginite în ceea ce a rămas dintr-un parc de distracţie, săli de clasă pline de caiete abandonate intemperiilor.
Mai mic, oraşul Cernobîl, situat la aproximativ 15 kilometri de centrala care i-a dat numele, a fost de asemenea evacuat.
Înaintea invaziei ruse din 2022, era posibilă vizitarea cu ghid, însă, de aproape trei ani, accesul turiştilor în zonă este total intezis.
Locul a devenit de facto o rezervaţie naturală uriaşă, în care au fost reintroduşi, în 1998, cai sălbatici.
