R. Moldova se apropie de un prag critic în ceea ce privește sustenabilitatea sistemului de pensii, pe fondul scăderii numărului de angajați și al creșterii numărului de pensionari. Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale indică un dezechilibru tot mai accentuat, confirmat și de experți.
Potrivit statisticilor, în 2025 unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, comparativ cu 1,7 în 2015. Evoluția este una constant descendentă: dacă în 2015 erau 676.149 de pensionari și circa 1,2 milioane de angajați, în 2020 raportul a coborât la 1,2 angajați per pensionar – 690.244 de pensionari și 834.200 de angajați, transmite moldova1.md.
Citeşte şi: Toată Moldova sărbătorește Ziua Internațională a Muncii – Stiripesurse.md
În 2025, numărul pensionarilor a ajuns la 672.207, iar cel al salariaților a scăzut la 774.000, ceea ce înseamnă că aproape fiecare pensionar este susținut de un singur contribuabil. Această tendință pune în pericol sustenabilitatea sistemului de pensii.
Presiunea este vizibilă și la nivel bugetar. Pentru anul 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, ceea ce reprezintă 33,9% din totalul cheltuielilor bugetului de stat, estimat la 100,57 miliarde de lei.
În prezent, pensia minimă pentru limită de vârstă este de 3.264 de lei, iar pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani – 3.525 de lei. De la 1 aprilie 2026, pensia medie a crescut la 4.407 lei. Totodată, aproximativ 4.000 de persoane din R. Moldova primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar.
Datele demografice confirmă îmbătrânirea accelerată a populației. La începutul anului 2025, în Republica Moldova erau circa 494.100 de copii (20,7% din populație) și 616.500 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani (aproape 26%). De asemenea, peste 40.000 de persoane au depășit vârsta de 80 de ani.
Demograful Valeriu Sainsus avertizează că forța de muncă este în scădere, iar generațiile care intră pe piața muncii sunt de două ori mai mici decât cele care ies.
„Nu avem înlocuire de generații, cele tinere sunt numeric reduse”, a declarat expertul, menționând că vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani.
Acesta consideră că soluțiile trebuie să includă reforme în educație, stimularea revenirii migranților și politici demografice eficiente, subliniind necesitatea creșterii ratei fertilității la 2,2 pentru a inversa tendința.
La rândul său, expertul economic Stanislav Madan atrage atenția că populația totală a scăzut cu 13,6% între ultimele două recensăminte, iar populația aptă de muncă – cu 25,5%.
„Trăim ultimii ani în care mai putem beneficia de dividendul demografic”, a spus acesta.
În același timp, rata de activitate a populației este relativ scăzută, între 57% și 59% pentru grupa de vârstă 20–64 de ani, în timp ce angajatorii reclamă lipsa forței de muncă. Situația este agravată de nepotrivirea competențelor, estimată la 34,6% în 2024.
Migrația rămâne un factor determinant. Din scăderea totală a populației de aproximativ 380.000 de persoane, circa 320.000 sunt atribuite plecărilor peste hotare. Totodată, doar 46,4% din populație trăiește în mediul urban, comparativ cu o medie de 75% în Uniunea Europeană.
Experții avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide și coerente, Republica Moldova riscă să intre într-o spirală dificil de controlat, caracterizată prin scăderea numărului de contribuabili, creșterea numărului de beneficiari și presiuni tot mai mari asupra bugetului public.
