Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, aflat la final de mandat după pierderea alegerilor parlamentare, a anunțat că guvernul său nu va aplica decizia Curții Europene de Justiție privind legea controversată referitoare la comunitatea LGBTQ.
Decizia vine într-un moment politic sensibil pentru Budapesta, în contextul schimbării de putere și al tensiunilor tot mai mari dintre autoritățile ungare și instituțiile Uniunii Europene, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Potrivit unei scrisori oficiale adresată președintelui Ungariei, Tamas Sulyok, și făcută publică sâmbătă, Viktor Orban consideră că hotărârea CJUE reprezintă o încălcare gravă a suveranității statelor membre și a identității constituționale a Ungariei. Documentul, semnat joi, precizează că executivul ungar nu va pune în aplicare decizia instanței europene, invocând motive politice, juridice și constituționale, transmite EFE.
Curtea Europeană de Justiție a publicat pe 21 aprilie hotărârea prin care a stabilit că legislația adoptată de guvernul condus de Viktor Orban încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Legea contestată interzice promovarea sau prezentarea conținutului legat de minoritățile sexuale și de gen în școli și în mass-media, fiind justificată de autoritățile de la Budapesta prin necesitatea „protejării copiilor”.
Judecătorii europeni au argumentat că legea ungară este incompatibilă cu principiile pluralismului și ale drepturilor fundamentale promovate de Uniunea Europeană. Curtea a transmis că Ungaria nu poate invoca identitatea națională pentru a justifica o legislație care contravine normelor comune ale blocului comunitar.
În motivarea sa, CJUE a subliniat că legislația adoptată de Budapesta afectează libertatea de exprimare, accesul la informație și drepturile persoanelor LGBTQ. Verdictul instanței europene reprezintă una dintre cele mai dure poziții luate împotriva politicilor promovate de guvernul Viktor Orban în ultimii ani.
Anunțul făcut de Viktor Orban vine într-o perioadă de tranziție politică în Ungaria. Partidul Fidesz, aflat la putere din 2010, a pierdut alegerile parlamentare desfășurate pe 12 aprilie, suferind una dintre cele mai importante înfrângeri electorale din ultimii ani.
Formațiunea de opoziție Tisza, condusă de conservatorul Peter Magyar, a obținut o victorie categorică și urmează să formeze noul guvern în a doua jumătate a lunii mai. Noul executiv va beneficia de o supermajoritate de două treimi în Parlamentul de la Budapesta, ceea ce îi oferă capacitatea de a modifica legislația și de a schimba direcția politică a țării.
Refuzul guvernului Orban de a implementa decizia CJUE ar putea avea consecințe juridice și politice importante pentru Ungaria. Experții europeni consideră că o astfel de poziție poate duce la intensificarea conflictului dintre Budapesta și instituțiile europene, inclusiv la eventuale sancțiuni financiare sau proceduri suplimentare.
Legea criticată de CJUE a generat reacții puternice atât în Ungaria, cât și la nivel internațional. Organizațiile pentru drepturile omului și numeroase state membre ale Uniunii Europene au acuzat autoritățile ungare că promovează o legislație discriminatorie. Criticii susțin că legea creează o asociere periculoasă între homosexualitate și pedofilie, fapt care a amplificat controversele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea Europeană de Justiție în 2021, considerând că măsurile adoptate de guvernul ungar încalcă tratatele europene și principiile fundamentale privind egalitatea și nediscriminarea.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Rămâne de văzut dacă viitorul guvern de la Budapesta va menține poziția actuală sau va încerca să reducă tensiunile cu Bruxelles-ul prin implementarea deciziei CJUE.
Situația este urmărită atent de oficialii europeni, în contextul în care relația dintre Ungaria și instituțiile europene a fost marcată de numeroase dispute în ultimul deceniu.
