Deși Republica Moldova este considerată una dintre cele mai afectate țări de migrație, aproape trei sferturi dintre cetățenii rămași acasă nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu intenționează să plece. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, care citează datele unui sondaj realizat de CBX Research la comanda IDIS „Viitorul”.
Potrivit analizei, 74% dintre moldovenii care locuiesc în țară afirmă că nu au lucrat niciodată peste hotare și nu își propun să emigreze. Dintre aceștia, 38% spun că sunt complet ancorați în Republica Moldova și nu iau în calcul plecarea nici măcar ipotetic, iar alți 36% declară că, deși ar putea indica o țară preferată, în realitate își doresc să rămână acasă, potrivit bani.md.
Economistul susține că acest segment reprezintă „nucleul de stabilitate” al Republicii Moldova, într-o țară în care aproximativ 1,1 milioane de cetățeni au emigrat dintr-o populație totală de circa 3,5 milioane de locuitori.
Veaceslav Ioniță afirmă că datele indică o schimbare de paradigmă în fenomenul migrației. După decenii marcate de exod, intenția de plecare este în scădere, ceea ce ar putea semnala atingerea unui punct de saturație demografică a migrației.
În opinia economistului, autoritățile ar trebui să-și reorienteze strategiile de dezvoltare economică. Pe lângă politicile destinate diasporei, atenția ar trebui concentrată asupra celor 74% care aleg să rămână în țară, dar al căror potențial economic este insuficient valorificat.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Totodată, Ioniță consideră că acest grup este mai predispus să investească local, să participe la programe de formare profesională și să dezvolte afaceri, motiv pentru care politicile publice ar trebui să sprijine inițiativele economice la nivel local.
Economistul vorbește și despre apariția unui nou tip de „patriotism economic”, susținând că pentru mulți dintre acești cetățeni munca în Republica Moldova nu mai este doar o necesitate, ci o alegere conștientă. În acest context, el îi descrie drept „noii eroi economici”, capabili să devină fundamentul reconstrucției economice și al dezvoltării durabile a țării.
