Liceul nr. 1 cu predare în limba română din Ciudei marchează 210 ani de existență, o aniversare care readuce în prim-plan una dintre cele mai vechi tradiții școlare românești din Bucovina. Instituția își are începuturile în anul 1816, când, în perioada administrației austriece, au fost deschise trei școli bilingve româno-germane: la Ciudei, Tereblecea și Roșa, suburbie a Cernăuțiului, scrie BUC PRESS, potrivit stiripesurse.ro.
Potrivit Agenției BucPress din Cernăuți, citând Monitorul Bucovinean, istoria școlii din Ciudei este strâns legată de istoria comunității românești de pe Valea Siretului, de studierea limbii române și de generațiile de profesori și absolvenți care au transformat această instituție într-un reper cultural și educațional.
Jurnalistul Vasile Carlașciuc reconstruiește povestea acestei școli pornind de la legenda locului. Numele Ciudei, scrie autorul, ar proveni de la slavonescul „ciudo”, adică „minune”, după povestea unui izvor tămăduitor la care un orb și-ar fi recăpătat vederea. De aici și imaginea școlii ca „izvor-minune al științei de carte”, o formulă care dă titlul și sensul întregului reportaj.
Autorul amintește că, la început, școala avea patru clase, iar procesul de învățământ se desfășura în română și germană. După cel de-al Doilea Război Mondial, limba română a fost înlocuită oficial cu cea „moldovenească”, însă, după cum afirmă actualul director al instituției, Radu Petrașescu, „spiritul și tradiția românească au rămas”. Directorul subliniază că limba română, „limba noastră maternă”, continuă să fie onorată în această instituție de învățământ.
Un loc important îl ocupă transformarea școlii într-o instituție de referință pentru satele românești din Valea Siretului. În 1952, școala a primit statutul de școală medie generală, iar aici veneau elevi din Crasna, Igești, Budeneț, Cireș, Pătrăuții de Sus, Ropcea, Cupca, Corcești și Dimca. Prima promoție a Școlii medii nr. 1 din Ciudei a absolvit în 1955, iar 17 dintre cei 23 de absolvenți au urmat apoi studii superioare.
Radu Petrașescu vorbește și despre capitalul uman format de această școală: peste 3.000 de absolvenți în șapte decenii de promoții. Mulți au devenit medici, profesori, ingineri sau specialiști în diferite domenii. „Avem și un căpitan pe o navă oceanică, numai cosmonauți nu avem…”, spune, cu umor, directorul liceului.
Reportajul urmărește și destinele unor profesori care au marcat identitatea școlii. Unul dintre ei este Gheorghe Micailu, considerat un pedagog legendar al comunității românești din regiune. Deportat în Siberia în copilărie, acesta ar fi primit acolo o lecție esențială de românism de la omul de cultură Sever Zotta, care le vorbea copiilor deportaților despre istoria neamului și despre limba maternă. Mai târziu, Gheorghe Micailu a devenit profesor de română la Ciudei și a format, la rândul său, zeci de discipoli.
Printre aceștia se numără și Maria Micailu, astăzi adjunct al directorului Liceului nr. 1 din Ciudei. Ea spune că fostul său profesor i-a insuflat dragostea pentru limba maternă și primele lecții de măiestrie pedagogică. La rândul ei, fiica sa a ales aceeași profesie, ceea ce confirmă una dintre ideile centrale ale articolului: la Ciudei, pedagogia a devenit adesea o profesie de familie și o formă de continuitate culturală.
Tot mai mulți absolvenți ai liceului își continuă studiile în România. Numai din promoția a 70-a, șase absolvenți din Ciudei s-au înscris la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar alți tineri studiază la Iași sau în alte centre universitare.
Directorul Radu Petrașescu afirmă că Liceul nr. 1 din Ciudei trebuie să rămână o școală românească de bază pentru acele familii care doresc ca fiii și fiicele lor să învețe în limba română. „Cât va sta neamul meu la poale de Carpați, atâta va exista și Liceul nr. 1 din Ciudei”, spune acesta, evocând versurile poetului bucovinean Grigore Bostan.
