Fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene ar susține reintegrarea Republicii Moldova, iar apropierea de malul drept este percepută pentru prima dată în ultimii 30 de ani la fel de importantă ca relația cu Federația Rusă, arată un studiu realizat de Platforma media Zona de Securitate și WatchDog.MD.
Totuși, această deschidere nu trebuie interpretată drept o schimbare politică profundă, ci mai degrabă ca o reacție la degradarea situației economice și la efectele războiului din Ucraina, explică la RFI sociologul Tatiana Cojocari, coordonatoarea cercetării, potrivit rfi.fr.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Din cauza dificultăților de acces și a controlului exercitat de administrația de la Tiraspol, sondajele realizate în Republica Moldova nu includ regiunea transnistreană. Această cercetare a încercat să măsoare totuși percepțiile locuitorilor din stânga Nistrului. Astfel, ea a inclus 419 respondenți din regiunea transnistreană și a fost completată prin discuții de grup cu încă 47 de rezidenți ai malului stâng.
Potrivit studiului prezentat pe 26 mai, sprijinul pentru reintegrare a crescut la 53%, față de aproximativ 47-48% în 2024.
Tatiana Cojocari precizează însă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece nu există date demografice actualizate pentru regiunea transnistreană, iar metodologia nu permite obținerea unui eșantion reprezentativ în sens clasic.
„Acest sondaj nu este reprezentativ în totalitate, dar el este un instrument care ne ajută să luăm pulsul regiunii și să înțelegem un pic mai bine ce se întâmplă acolo”, spune sociologul.
De ce crește sprijinul pentru reintegrare
Potrivit Tatianei Cojocari, schimbarea de percepție este strâns legată de contextul regional creat după invazia rusă în Ucraina.
„Nu este vorba despre încredere în autoritățile de la Chișinău. Nu este vorba despre dragoste pentru reintegrare. Este o alegere dintr-o necesitate de a avea o viață mai bună”, explică Tatiana Cojocari.
Rezidenții regiunii transnistrene au devenit mai conștienți de dependența economică a malului stâng față de malul drept, inclusiv în ceea ce privește exporturile, libertatea de circulație și accesul la anumite servicii.
În același timp, spune sociologul, există încă un grup consistent de persoane care speră că Rusia va învinge în războiul din Ucraina și va ocupa Odessa, ceea ce ar permite anexarea regiunii transnistrene. Totuși, pentru mulți locuitori, prioritare au devenit problemele cotidiene – economia, salariile, accesul la medicină și perspectiva ca familiile lor să nu mai fie nevoite să plece.
„Oamenii din regiune sunt mult mai deschiși la opțiuni care ar putea să îi ajute și să îi avantajeze în viața de zi cu zi”, subliniază coordonatoarea cercetării.
Maia Sandu, mai bine percepută decât Vadim Krasnoselski
Un alt rezultat al cercetării arată că aproximativ 25% dintre respondenți declară că se simt reprezentați de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu – un scor mai mare decât cel al liderului de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, care este perceput drept reprezentativ de doar 18% dintre participanți.
Potrivit sociologului, acest rezultat reflectă nemulțumirea unei părți a populației față de administrația de la Tiraspol.
„Mulți ne-au spus în discuțiile noastre că reintegrarea nu are loc și pentru că regimul care controlează regiunea nu vrea să se întâmple acest lucru, pentru că pentru ei este o afacere”, afirmă Tatiana Cojocari.
Totuși, aceasta avertizează că liderii separatiști continuă să influențeze puternic opinia publică prin controlul informației și prin mesajele constante împotriva Chișinăului.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Crește și sprijinul pentru Uniunea Europeană
Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut în regiunea transnistreană de la aproximativ 35% în 2024 la 48% în prezent.
Potrivit cercetării, această evoluție este explicată mai degrabă prin considerente pragmatice și economice decât prin asumarea unor valori europene.
„Pentru mulți deja nu mai contează la ce țară să se alipească regiunea. Pentru ei este important să aibă un trai decent”, spune Tatiana Cojocari.
Liberalizarea regimului de vize, exporturile companiilor din regiune către Uniunea Europeană și contactele tot mai frecvente cu statele europene au contribuit la această schimbare de percepție.
