Navele care transportă petrol rusesc supus sancțiunilor continuă să opereze folosind mecanisme de asigurare care, în ultimă instanță, ar putea avea legături cu piețele financiare europene. Dezvăluirea ridică semne de întrebare pentru Uniunea Europeană, care pregătește un nou pachet de sancțiuni destinat rețelelor ce ajută Moscova să își mențină exporturile de petrol și să finanțeze războiul din Ucraina.
Problema este că infrastructura pe care Bruxellesul încearcă să o blocheze – de la asigurători și bănci până la furnizori de servicii maritime – ar putea avea conexiuni chiar cu sistemele financiare occidentale, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Potrivit unei analize publicate de Politico, petrolierele din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei continuă să beneficieze de acoperire financiară și de asigurare prin intermediul unor structuri complexe care maschează sursa reală a fondurilor.
Cum sunt ocolite sancțiunile
Rusia a reușit să își mențină exporturile de petrol în pofida sancțiunilor occidentale, folosind o rețea de petroliere vechi, companii-paravan și jurisdicții cu reguli mai permisive.
Ville Niinistö, președintele Delegației Parlamentului European pentru Comitetul de Cooperare Parlamentară UE-Rusia și unul dintre eurodeputații care cer măsuri mai dure împotriva flotei fantomă, susține că banii circulă prin intermediari înainte de a ajunge la asiguratori.
„Organizații bancare europene și occidentale” sunt folosite pentru a transfera fonduri și pentru a „spăla practic asigurările prin aceste mâini intermediare”, a declarat acesta.
Deși majoritatea marilor asigurători occidentali s-au retras din Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022, navele implicate în transportul petrolului rusesc continuă să obțină acoperire prin asigurători ruși, companii-paravan și alte mecanisme alternative.
O flotă de 1.700 de nave și riscuri de miliarde de dolari
Potrivit unui analist al companiei de informații Deft9 Solutions, care monitorizează activitatea flotei fantomă, Rusia s-ar putea confrunta cu dificultăți în acoperirea riscurilor generate de dimensiunea uriașă a acestei rețele.
„Există 1.700 de nave care fac curse dus-întors și au nevoie de asigurare de fiecare dată”, a afirmat analistul.
Acesta susține că expunerea financiară se ridică la miliarde de dolari și că o parte din riscuri ajung probabil înapoi în piețele financiare europene prin mecanisme de reasigurare, polițe secundare și alte instrumente financiare.
Din cauza sensibilității subiectului și a riscurilor juridice, experții consultați de Politico nu au indicat numele băncilor europene care ar putea fi implicate indirect în aceste operațiuni.
UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni
Combaterea eludării sancțiunilor a devenit una dintre prioritățile Bruxellesului. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fenomenul reprezintă „un proces continuu, cu provocări noi, modele din ce în ce mai complexe și actori rău intenționați care apar constant”.
Liderii UE urmează să discute noul pachet de sancțiuni la summitul de la Bruxelles din 18 iunie.
Într-un proiect de declarație consultat de Politico se arată că subminarea modelului de afaceri al flotei fantomă necesită „o abordare care să acopere întregul traseu și coordonare între statele membre și parteneri”.
Michelle Wiese Bockmann, analist principal de informații maritime la Windward, afirmă că autoritățile europene încearcă acum să identifice întreaga infrastructură care susține aceste operațiuni. „Nu mai sunt vizate doar petrolierele, ci întreaga infrastructură care le permite să transporte petrol rusesc în afara regimului de sancțiuni”, a spus ea.
Petrolul rămâne principala sursă de finanțare a războiului
Susținătorii unor măsuri mai dure consideră că lovirea acestor mecanisme este esențială pentru reducerea capacității Rusiei de a finanța războiul.
„Dacă putem opri mai eficient ocolirea sancțiunilor și veniturile suplimentare pe care Rusia le obține din prețurile mai ridicate ale petrolului, atunci putem reduce și mai mult capacitatea lor” militară, a declarat Niinistö.
O opinie similară are și deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko. „Din păcate, ei continuă să primească venituri din petrol, care reprezintă principala sursă a fondului de război al Rusiei. Instrumentul este flota fantomă”, a afirmat acesta.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Temeri privind un dezastru ecologic
Pe lângă implicațiile economice și militare, experții avertizează că flota fantomă reprezintă și un risc major pentru mediu. Multe dintre nave sunt vechi, slab întreținute și operează în condiții de transparență redusă, inclusiv în ceea ce privește asigurările.
Analistul Deft9 consideră că presiunea reală asupra acestei rețele ar putea apărea abia după un incident major. „În ziua de după producerea unei deversări masive de petrol provocate de o navă din flota fantomă, statele vor începe să ceară garanții mult mai solide. Dar până atunci, dacă nu sunt sancționați cei care finanțează sistemul, el va continua să funcționeze”, a spus el.
