Inteligența artificială și noile tehnologii de analiză a sunetelor îi ajută pe cercetători să înțeleagă tot mai bine modul în care comunică animalele. Descoperirile recente sugerează că unele specii folosesc sisteme de comunicare mult mai complexe decât se credea până acum, transmite CNN.
Timp de decenii, mulți cercetători au considerat că limbajul complex este o caracteristică exclusiv umană. Noile studii schimbă însă această perspectivă. O echipă de cercetători din Franța a reușit să descifreze o parte din sistemul de comunicare al șoarecilor africani cu dungi, folosind zeci de mii de înregistrări audio și algoritmi de inteligență artificială. Analiza a arătat că fiecare grup și chiar fiecare individ are o „semnătură vocală” proprie, care poate fi recunoscută de ceilalți membri ai speciei, mai scrie CNN. Descoperiri similare au fost făcute și în cazul cimpanzeilor și bonobo, două dintre cele mai apropiate rude ale omului, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetărilor recente este că unele primate nu folosesc doar sunete izolate. Ele de fapt le combină pentru a transmite mesaje mai complexe. Cercetătorii care studiază cimpanzeii din Parcul Național Taï, din Coasta de Fildeș, au identificat combinații de apeluri vocale care par să funcționeze asemănător unei forme primitive de sintaxă. În unele cazuri, două sunete asociate separat cu acțiuni diferite capătă împreună un sens complet nou. Un exemplu oferit de cercetători este combinația care ar putea fi interpretată drept „Să construim un cuib”.
Progresul actual este posibil datorită sistemelor de învățare automată, capabile să analizeze sute de mii de vocalizări și să identifice modele imposibil de observat manual. Cercetătorii compară această etapă cu începuturile dezvoltării modelelor de inteligență artificială generativă. Cu cât există mai multe date disponibile, cu atât sistemele pot descoperi tipare mai complexe. În prezent, mai multe echipe internaționale încearcă să înțeleagă comunicarea delfinilor, balenelor, păsărilor și primatelor.
Pentru unii oameni de știință, obiectivul final este dezvoltarea unei comunicări bidirecționale între oameni și animale. Există deja competiții și proiecte de cercetare dedicate acestui scop. Premiul Dolittle, inspirat de celebrul personaj care putea vorbi cu animalele, recompensează progresele în descifrarea comunicării dintre specii. Totuși, mulți experți avertizează că realitatea ar putea fi mai puțin spectaculoasă decât în filme. Profesorul Yossi Yovel, specialist în comunicarea liliecilor, consideră că dialogurile dintre oameni și animale, dacă vor deveni posibile, vor fi probabil limitate la informații simple legate de hrană, pericol, confort sau interacțiuni sociale.
Pe măsură ce tehnologia avansează, apar și dileme legate de impactul pe care l-ar putea avea o astfel de comunicare asupra animalelor. Unii cercetători se tem că încercările de a „vorbi” cu animale sălbatice ar putea modifica comportamente naturale dezvoltate de-a lungul a milioane de ani de evoluție. Alții avertizează că oamenii ar putea să nu fie pregătiți pentru ceea ce ar descoperi despre nevoile, suferințele sau percepțiile altor specii.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
În ciuda acestor preocupări, specialiștii cred că înțelegerea mai profundă a comunicării animale ar putea avea aplicații importante. De la îmbunătățirea bunăstării animalelor din ferme și laboratoare până la reducerea accidentelor dintre trenuri și animale sălbatice, informațiile extrase din sistemele de comunicare ale speciilor pot avea efecte practice semnificative. Pentru moment, oamenii sunt încă departe de conversațiile imaginare din cărți și filme. Însă cercetătorii spun că, pentru prima dată, există instrumentele necesare pentru a începe cu adevărat descifrarea limbajului altor specii.
