Uniunea Europeană lucrează în strânsă coordonare cu NATO la consolidarea capacității anti-dronă proprii, aprofundându-și totodată și cooperarea cu industria militară a Ucrainei, a declarat pe 8 iunie Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, scrie UNITED24MEDIA.COM, potrivit stiripesurse.ro.
Răspunzând la o întrebare privind progresul măsurilor anti-dronă ale UE, Kallas a declarat că eforturile continuă pentru îmbunătățirea capacităților relevante și accelerarea proiectării.
„Lucrăm la acest lucru, și bineînțeles și împreună cu NATO, pentru a ne mări aceste capacități”, a afirmat ea.
Kallas a subliniat că discuțiile de astăzi se concentrează și pe cooperarea dintre industria de apărare a Ucrainei și producătorii europeni, remarcând experiența operațională a Ucrainei în războiul cu drone.
„Ei au cunoștințele necesare când vine vorba de drone și nu ar trebui să [re]inventăm bicicleta”, a declarat ea, adăugând că UE își propune să utilizeze mai eficient finanțarea existentă pentru proiectele comune.
Declarațiile vin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari din Europa legate de efectul de propagare a războiului cu drone în apropierea granițelor NATO. O dronă rusească de tip Shahed a traversat recent spațiul aerian al NATO și a lovit o clădire rezidențială în orașul Galați, provocând noi apeluri la București pentru accelerarea dezvoltării de sisteme anti-dronă.
Ministerul Apărării din România a anunțat pe 29 mai că drona a provocat un incendiu la un apartament de la etajul 10, rănind doi civili.
Potrivit autorităților române, drona a intrat în spațiul aerian românesc în cursul unui atac rusesc nocturn extins, care viza obiective civile și de infrastructură în regiunea Odesa din Ucraina, lângă granița cu România.
Impactul a determinat detonarea ogivei dronei, incendiind apartamentul. Postul românesc Digi24 a transmis că o femeie a suferit arsuri de gradul întâi, iar un adolescent de 14 ani a suferit o reacție acută de stres. Ambii au fost spitalizați și au primit îngrijiri medicale.
Aproximativ 70 de locatari au fost fie evacuați, fie au părăsit singuri clădirea după atac.
Ministerul Apărării din România a anunțat că două avioane de luptă F-16 au decolat de la Baza Aeriană Fetești la ora 1:19 pentru monitorizarea situației, acțiune sprijinită de un elicopter IAR 330 SOCAT.
O agravare suplimentară a preocupărilor privind spațiul aerian regional, și statele NATO din regiunea baltică au semnalat incursiuni și alerte cu drone. În dimineața de 8 iunie armata Letoniei a emis o avertizare privind o amenințare aeriană în spațiul aerian al țării. Un nivel de alertă portocaliu a fost declarat în regiunile Rēzekne și Ludza, indicând un risc aerian detectat și recomandându-i populației să urmeze instrucțiunile de siguranță.
O dronă ucraineană doborâtă de avioane de luptă NATO intrase în spațiul aerian al Letoniei din cauza interferenței războiului electronic al Rusiei.
Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei lituaniene, Gintautas Ciunis, drona a fost interceptată de avioane de luptă franceze aflate în misiune de poliție aeriană NATO, decolate de la Baza Aeriană Šiauliai.
Și în Moldova iau amploare preocupările legate de securitatea spațiului aerian regional. Ministerul Apărării a transmis că la 00:20 în 8 iunie sistemele de supraveghere au detectat un vehicul aerian fără pilot traversând spațiul aerian moldovenesc din direcția Mihailovca–Lopatna.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a solicitat investiții urgente în capacități de interceptare a dronelor și legislație de susținere pentru a permite producția autohtonă, avertizând că fără astfel de măsuri țara riscă să nu poată contracara viitoare incursiuni cu drone legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
