Liderii Franței și Germaniei au convenit să abandoneze un proiect emblematic destinat dezvoltării și construirii unui avion de luptă de nouă generație, au declarat luni doi oficiali germani.
Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au discutat despre proiectul aflat în impas în marja summitului UE–Balcanii de Vest din Muntenegru, desfășurat săptămâna trecută, și au concluzionat că nu există perspective de depășire a blocajului care durează de luni de zile, au precizat oficialii.
Eșecul ajungerii la un acord privind proiectul în valoare de 100 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari) evidențiază dificultățile cu care s-a confruntat Europa în încercarea de a-și reconstrui capacitățile militare după decenii de investiții insuficiente.
Proiectul era centrat pe un avion de luptă principal, sprijinit de drone și conectat printr-un „combat cloud” clasificat – o rețea securizată pentru schimbul de date și coordonarea operațiunilor. Viitorul său era pus sub semnul întrebării de luni de zile, pe fondul disputelor dintre cele două părți privind specificațiile tehnice și controlul programului.
O sursă europeană familiarizată cu situația a declarat că cele două părți se îndreaptă către o soluție care să le permită să își salveze imaginea, în care sistemele rămase în afara avionului principal, precum „combat cloud”-ul format din legături de comunicații extrem de securizate, vor păstra aceeași denumire: Future Combat Air System (FCAS).
În contextul alegerilor prezidențiale care se apropie în Franța anul viitor, această formulă este menită să răspundă reticenței lui Macron de a sacrifica proiectul FCAS, pe care l-a lansat împreună cu fostul cancelar german, Angela Merkel, în 2017, a declarat sursa. Biroul lui Macron nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Cei doi lideri au încercat luni de zile să salveze proiectul și să depășească divergențele dintre principalii parteneri industriali, Airbus, care reprezintă Germania și Spania, și Dassault Aviation.
Pe lângă disputele privind controlul și specificațiile tehnologice, cele două părți aveau cerințe foarte diferite pentru aeronava respectivă. Merz a pus în mod deschis sub semnul întrebării utilitatea dezvoltării unui avion de luptă de generația a șasea cu pilot pentru forțele aeriene germane și a afirmat că Germania nu are nevoie de un aparat capabil să transporte arme nucleare și să aterizeze pe un portavion.
