Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că legislația Republicii Moldova ar urma să fie completată cu sancțiuni pentru persoanele care neagă atrocitățile regimului stalinist, inclusiv deportările și foametea. Declarația a fost făcută astăzi, la inaugurarea expoziției de vagoane „Teroarea de stat din Moldova Sovietică. Amploare, Victime și Făptași”, organizată de Ministerul Culturii.
Anunțul vine la o zi după ce mai mulți deputați comuniști, printre care Vladimir Voronin și Diana Caraman, au rămas pe scaune în timpul minutului de reculegere ținut în Parlament în memoria victimelor deportărilor staliniste, potrivit cotidianul.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Igor Grosu a calificat momentul drept unul „neplăcut” și a spus că gestul deputaților comuniști l-a supărat, chiar dacă nu l-a surprins.
„Am avut un moment neplăcut ieri. Tradițional, noi avem și anunțuri la Parlament și, evident, n-am putut să nu menționez despre această tristă aniversare. Am propus să păstrăm o minută de reculegere în memoria victimelor. Și mare mi-a fost supărarea și tristețea. Mai mult a fost o supărare, atunci când unii dintre aleșii poporului au stat fără niciun simț. Lucru care nu m-a mirat, dar m-a supărat”, a declarat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a spus că acest episod arată necesitatea unor modificări legislative, astfel încât negarea crimelor regimului stalinist să fie sancționată în Republica Moldova, la fel cum sunt sancționate alte forme de negare a atrocităților comise de regimuri totalitare.
„Am constatat cu tristețe o nedreptate: noi trebuie să corectăm un lucru și o să o facem tare repede. Se numește sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, foametea, deportările, și acest lucru trebuie inclus în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevederi de felul acesta pentru alte atrocități comise de alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Grosu.
Potrivit lui, o astfel de măsură ar avea și un rol educativ, inclusiv pentru cei care, în opinia sa, înțeleg dimensiunea tragediei, dar aleg să sfideze memoria victimelor.
„Asta trebuie să facem și, probabil, și prin această metodă să-i educăm inclusiv pe cei care sunt sigur că în mintea lor înțeleg că asta e o tragedie, dar au tupeul să sfideze în forma asta memoria noastră colectivă”, a mai declarat președintele Parlamentului.
Expoziția „Teroarea de stat din Moldova Sovietică. Amploare, Victime și Făptași” a fost inaugurată în contextul comemorării primei operațiuni de deportări staliniste din 13 iunie 1941, când peste 30.000 de oameni au fost scoși din casele lor, urcați în vagoane marfare și trimiși în condiții inumane departe de Moldova.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Cu o zi înainte, în plenul Parlamentului, Igor Grosu a cerut păstrarea unui minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor. Majoritatea deputaților s-au ridicat în picioare, în timp ce Vladimir Voronin, președintele de onoare al PCRM, Diana Caraman, noua lideră a comuniștilor, și alți deputați comuniști au rămas pe scaune.
Gestul comuniștilor a readus în atenție atitudinea formațiunii față de condamnarea crimelor regimului totalitar sovietic. Nu este prima dată când deputații comuniști refuză să participe la momente de reculegere. Aceștia au avut aceeași atitudine, alături de socialiști, în noiembrie 2025, la minutul de reculegere în memoria lui Ilie Ilașcu, și în aprilie, la comemorarea tinerilor reprimați în timpul protestelor din 7 aprilie 2009.
