Summitul anual al NATO, desfășurat, de data aceasta, în perioada 7-8 iulie, la Ankara, a adus Ucrainei, în mare parte, vești pozitive.
Majoritatea previziunilor formulate de postul public Suspilne înaintea summitului s-au confirmat: Kievul va beneficia de un sprijin constant cel puțin în următorii doi ani, Ucraina a fost desemnată drept furnizor de securitate pentru NATO, iar numărul țărilor care au semnat cu Kievul parteneriate în domeniul dronelor continuă să crească. Totuși, summitul a produs și alte consecințe, în principal pozitive.
1. SUA nu mai amenință că se vor retrage din NATO
Spre deosebire de summitul de anul trecut de la Haga, unde statele participante au analizat planuri de acțiune și nivelurile cheltuielilor pentru apărare în cazul în care Statele Unite și-ar reduce implicarea în NATO, de această dată, astfel de subiecte nu s-au aflat pe agenda discuțiilor. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, prezent la summit, a avut o atitudine favorabilă, în parte deoarece majoritatea statelor Alianței își majorează treptat cheltuielile pentru apărare. Acest lucru s-a reflectat în declarația finală a summitului: țările NATO au convenit să investească suplimentar 50 de miliarde de dolari pentru achiziționarea de armament.
Consolidarea capacității de luptă a Alianței ar urma să fie sprijinită și prin eliminarea barierelor comerciale privind armamentul între statele membre NATO. De asemenea, primul punct al declarației subliniază angajamentul membrilor NATO față de articolul 5 al Tratatului Alianței – un atac asupra unui membru NATO este considerat un atac asupra tuturor, iar fiecare stat va participa la apărarea țării atacate.
Anul trecut, declarațiile controversate ale unor oficiali americani de rang înalt au afectat încrederea în acest principiu, astfel că reafirmarea menținerii acestei reguli într-un document semnat inclusiv de președintele SUA a avut o importanță simbolică majoră. Aceasta a redus tensiunile inutile dintre participanții la summit și le-a permis să se concentreze asupra priorităților Alianței – una dintre acestea fiind sprijinul pentru Ucraina.
2. Ucraina ar urma să primească 70 de miliarde de euro de la țările NATO în acest an și cel puțin aceeași sumă în 2027
Unele țări – de exemplu, Cehia sau Bulgaria – au declarat că nu se opun, în principiu, acordării unui sprijin financiar Ucrainei din partea NATO, însă nu vor contribui ele însele cu fonduri. Majoritatea statelor au fost, însă, de acord să aloce Ucrainei sume de la câteva sute de milioane de euro până la peste 10 miliarde de euro, cum este cazul Germaniei. NATO recunoaște, de asemenea, că nu este importantă acordarea fondurilor, ci și posibilitatea de a face planificări pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește producția de armament. Prin urmare, Kievul poate conta pe menținerea cel puțin a aceluiași nivel de sprijin și anul viitor. Acest lucru are loc, printre altele, pe fondul schimbării modului în care statele membre ale Alianței percep Ucraina.
3. Ucraina a fost numită drept țară care contribuie la securitatea transatlantică
În pofida caracterului simbolic al acestui gest, care nu oferă beneficii directe, schimbarea statutului Ucrainei este evidentă. Dacă în declarația de anul trecut, se menționa că “securitatea Ucrainei contribuie la securitatea Alianței”, iar în declarația din 2024, se vorbea doar despre solidaritatea cu Ucraina și sprijinul acordat acesteia, acum, accentul este pus mai mult pe o cooperare reciproc avantajoasă. Acest lucru se explică prin faptul că tehnologiile și experiența Ucrainei în utilizarea armamentului, dezvoltate în contextul războiului actual, sunt necesare în conflictele moderne.
4. Extinderea cooperării în domeniul dronelor
Ucraina utilizează activ experiența proprie în producția și folosirea dronelor ca instrument geopolitic, inclusiv prin semnarea cu statele aliate a așa-numitelor Drone Deals, acorduri privind dronele. În timpul summitului, un astfel de acord a fost semnat cu Estonia. Conținutul documentului nu a fost făcut public, părțile declarând, însă, că acordul este avantajos pentru ambele țări.
5. Licență pentru producerea rachetelor interceptoare Patriot
Încă din prima zi a summitului, președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre crearea unei coaliții antibalistice, deoarece necesitatea protejării spațiului aerian ucrainean de rachetele rusești, în special cele balistice, este deosebit de importantă. Norvegia a fost de acord să transmită Ucrainei rachete interceptoare din propriile rezerve. Mai multe alte țări au acceptat să contribuie la programul PURL, în cadrul căruia Ucraina achiziționează armament american, în special interceptoare pentru rachetele balistice.
Această contribuție va fi oferită chiar și de Cehia, condusă de populistul Andrei Babiš, deși într-o singură tranșă. Totuși, cea mai promițătoare declarație făcută la summit a fost cea a lui Donald Trump, potrivit căreia Statele Unite vor acorda Ucrainei licența pentru producerea independentă a rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot. Liderul american nu a oferit detalii, afirmând că această idee i-a fost “șoptită de o păsărică”, însă a adăugat că, în acest caz, Ucraina nu va mai critica aliații, inclusiv Washingtonul, pentru livrarea lentă a rachetelor, deoarece le va putea produce singură.
6. Întâlnirea cu președintele Poloniei
Discuția de o oră cu Karol Nawrocki a avut o importanță deosebită pe fondul intensificării retoricii anti-ucrainene în Polonia, resimțită mai ales în ultimele luni. Pe site-ul președintelui polonez, se menționează că, în cadrul întâlnirii, au fost discutate și probleme istorice, care reprezintă principala cauză a relațiilor mai reci dintre politicienii și oficialii celor două țări. În declarațiile de după discuție, ambii președinți au afirmat că principalul inamic al ambelor state este unul comun și că, pentru a-i face față, este necesară unitatea.
Totodată, Zelenski și Nawrocki au subliniat că problemele istorice, deși importante, pot fi soluționate. Pentru acesr lucru, este necesar dialogul, pe care cele două părți au convenit să îl continue în viitor.
