Parlamentul European a votat pentru prelungirea permisiunii deja acordate unor companii cum ar fi Meta, Microsoft sau Google de a monitoriza conversațiile private online pentru a detecta indicii legate de abuzuri sexuale asupra copiilor.
Acordul precedent privind exceptarea serviciilor de mesagerie de la reglementările UE privind protecția datelor a expirat în aprilie, când legislativul european a refuzat prelungirea fără amendamente. Președinta PE, Roberta Metsola, a pus în dezbatere un aranjament de tranziție, în timp ce negocierile pentru cadrul legislativ pe termen lung continuă, notează Agerpres.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Noile reglementări temporare se vor aplica până în aprilie 2028, dar înainte de intrarea în vigoare Comisia Europeană trebuie să răspundă la propunerile PE, iar statele membre trebuie să își exprime acordul final.
Trebuie precizat că propunerea nu permite spargerea criptării end-to-end, sistemul de securitate folosit de aplicații precum WhatsApp, Telegram sau Signal, care face ca doar expeditorul și destinatarul să poată citi mesajele. Cu toate acestea, permite scanarea automată a dispozitivelor finale, proces cunoscut ca ‘scanare la client’: software-ul de pe telefoane și computere verifică direct conținutul mesajelor, fotografiilor și materialelor video înainte de criptare și expediere.
Parlamentul European este în mare măsură împotriva acestor procedee, insistând că și conținutul care urmează să fie criptat trebuie să fie inviolabil și intenționând să se asigure că materialele care nu au fost deja identificate drept conținut online cu abuzuri sexuale asupra copiile nu este raportat organelor judiciare fără a fi confirmat de un operator uman.
Cum funcționează Chat Control la nivelul UE
Propunerea inițială a Comisiei Europene nu prevedea scanarea permanentă a tuturor mesajelor private. Mecanismul propus era unul etapizat și se aplica doar în anumite condiții. Mai întâi, furnizorii de servicii de comunicare ar fi trebuit să evalueze riscurile ca platformele lor să fie utilizate pentru distribuirea de materiale cu abuz sexual asupra copiilor (CSAM).
Dacă, în urma acestei evaluări, o autoritate competentă sau o instanță independentă constata existența unui risc semnificativ și aprecia că alte măsuri nu sunt suficiente, putea emite un ordin de detectare (detection order). Numai furnizorul vizat de un astfel de ordin ar fi fost obligat să utilizeze tehnologii de detectare, pentru perioada și în condițiile stabilite prin decizie.
Conform propunerii, tehnologiile de detectare puteau fi folosite pentru identificarea imaginilor și videoclipurilor cu materiale de abuz sexual asupra copiilor deja cunoscute, a materialelor noi, precum și a tentativelor de racolare online (grooming) a minorilor. Rezultatele nu ar fi fost transmise direct poliției, ci ar fi fost verificate de un organism al UE, cu scopul de a reduce numărul alarmelor false, înainte ca eventualele cazuri confirmate să ajungă la autoritățile competente.
Trebuie precizat că Chat Control este criticat de numeroase organizații, care au susținut că mecanismul ar echivala, în practică, cu scanarea pe scară largă a comunicațiilor private. Acestea au avertizat că măsurile ar putea afecta criptarea end-to-end și drepturile fundamentale la viață privată și protecția datelor, prin introducerea unei forme de supraveghere generalizată a comunicațiilor digitale.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
La rândul lor, mai multe analize independente, inclusiv un studiu al Parlamentului European, au concluzionat că tehnologia existentă poate identifica cu un grad ridicat de acuratețe materialele deja cunoscute cu abuz sexual asupra copiilor. În schimb, detectarea materialelor necunoscute nu poate fi realizată în prezent cu un nivel suficient de fiabilitate, existând un risc ridicat de rezultate eronate, chiar dacă multe dintre semnalările generate de sistem au fost ulterior confirmate în urma verificării de către operatori umani.
Între timp, o versiune revizuită a proiectului, cunoscută neoficial sub denumirea de „Chat Control 2.0”, continuă să fie negociată la nivelul instituțiilor Uniunii Europene.
