În Republica Moldova se nasc tot mai puțini copii, iar femeile devin mame la vârste tot mai înaintate. Din 2025 până în 2024, natalitatea a scăzut cu aproape șapte procente. Declinul demografic se adâncește pe fondul îmbătrânirii populației și al migrației, iar din cauza situației economice, familiile tinere amână decizia de a deveni părinți.
Cu cât te îndepărtezi de capitală, cu atât tabloul devine mai clar. Acum două decenii, la maternitatea din Soroca erau înregistrate între 15 și 20 de nașteri pe zi. Acum, într-un an se nasc 400 de copii, potrivit moldova1.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
La 19 ani, Ana Stratila a adus pe lume primul său copil. Tânăra a trăit o bucurie imensă atunci când și-a strâns pentru prima dată bebelușul în brațe, însă spune că nu intenționează să mai aibă alți copii.
„Încă până a naște am cheltuit foarte mulți bani pentru pregătire. Mă bucur că sunt mămică tânără, am 19 ani. Vreau să am posibilitatea să dau tot la un copil. În ziua de azi e foarte greu să crești copii, greu financiar, și fizic, și cred că nu o să am posibilitate să mai fac încă unul”, a spus tânăra.
Anul trecut, în Republica Moldova s-au născut 22.100 de copii, cu 1.500 mai puțini decât în 2024.
Nina Spoială este medic neonatolog la Maternitatea din Soroca, unde în prima jumătate a anului s-au născut doar 170 de bebeluși.
„Ultimii trei ani ne-am ținut cam la același nivel, în jur de 400 de nașteri pe an, plus-minus patru-cinci nașteri. Anul acesta, după studiul nostru, vedem că dacă pe jumătate de an avem în jur de 170 de nașteri, anul acesta probabil o să scădem sub 400 de nașteri. Ceea ce am observat noi, ca specialiști, este că nasc mămicile care sunt deja la a treia, a patra naștere”, a declarat Nina Spoială.
Cauza principală a scăderii numărului de nașteri este reducerea numărului populației, în special a populației tinere. Tendința nu este una nouă, ba chiar va continua, determinată de factori precum îmbătrânirea populației și migrația.
„Indemnizația la naștere nu influențează, nu au o influență foarte mare asupra schimbării intențiilor reproductive. Acestea depind de toți factorii, de factorii sociali, economici, de orientările valorice ale populației, de acces la locuință și foarte, foarte mulți factori care tinerii iau în considerare atunci când decid să aibă un copil sau următorul copil”, susține Olga Gagauz, șefă la Centrul de Cercetări Demografice.
Înainte să-și întemeieze o familie, tinerii își doresc să-și construiască o carieră și să-și asigure stabilitatea financiară.
„Politicile statului sunt pentru a elimina barierele care previn decizia cuplului de a avea copii. Pe lângă barierele economice, mai există o barieră de insuficiență a locurilor în creșă, ca să-ți lași copilul și să poți reveni la muncă mai devreme, nu când el împlinește trei ani. Vom crea în următorii doi ani peste 155 de grupe de creșă noi care vor fi destinate pentru peste trei mii de copii”, a declarat ministra în exercițiu a Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Rata natalității este mai ridicată la sate și mai scăzută în orașe. În mediul urban s-au născut cu 500 de copii mai puțin decât în mediul rural. La sate, femeile devin mame pentru prima dată, în medie, la 24 de ani, iar în orașe, la 28 de ani.
Cele mai tinere mame la prima naștere au fost înregistrate în raioanele Cantemir, Glodeni și Ștefan Vodă. La polul opus este municipiul Chișinău, unde femeile nasc primul copil aproape de vârsta de 30 de ani.
