Tensiuni diplomatice la Chișinău, după o serie de afirmații controversate lansate de ambasadorul Germaniei, Hubert Knirsch. Declarațiile diplomatului privind identitatea lingvistică a Republicii Moldova și perspectivele unei eventuale uniri cu România au declanșat un val puternic de reacții în spațiul public și politic de pe ambele maluri ale Prutului, fiind taxate drept o interferență sensibilă într-o dispută istorică profundă.
O serie de declarații făcute de ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, au declanșat o controversă majoră și un val de critici aspre în spațiul public. Într-o intervenție televizată, diplomatul german a relativizat adevărul științific și constituțional privind limba română vorbită pe ambele maluri ale Prutului, stârnind reacții vehemente din partea comunității academice și a istoricilor.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Reunificarea, o decizie exclusivă a două state suverane
Invitat să comenteze perspectiva unei eventuale uniri dintre Republica Moldova și România – subiect readus periodic în discuție în spațiul politic – Hubert Knirsch a subliniat inițial respectarea suveranității celor două țări, în acord cu viziunea exprimată și de președinta Maia Sandu.
„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României, sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta”, a punctat oficialul german.
Afirmația care a declanșat scandalul: „Unii consideră că avem două limbi diferite”
Tensiunile au apărut în momentul în care discuția a trecut în sfera identității culturale, istorice și lingvistice. Întrebat despre faptul că cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului împărtășesc aceeași moștenire, aceeași religie și aceeași limbă, ambasadorul Knirsch a oferit o replică ce a surprins neplăcut opinia publică pro-europeană:
„Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”, a declarat diplomatul, conform publicației Timpul.md.
Reacții dure din partea istoricilor și a mediului academic
Poziția exprimată de Hubert Knirsch a fost interpretată drept o validare diplomatică a vechilor teze sovietice legate de „limba moldovenească”, concepte demontate de multă vreme de specialiști și anulate juridic chiar de Curtea Constituțională de la Chișinău.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Comunitatea academică, istoricii și analiștii politici au reacționat prompt și extrem de dur. Aceștia l-au acuzat pe ambasadorul german de o tentativă inacceptabilă de a transforma un adevăr științific incontestabil – unitatea lingvistică a românilor – într-o simplă opțiune de opinie personală sau politică. Criticii au atras atenția că, dincolo de respectarea libertății de exprimare a cetățenilor, un diplomat străin are datoria de a se raporta la deciziile oficiale și la adevărul istoric recunoscut internațional.
