Foştii luptători de gherilă columbieni din FARC “nu vor pune din nou mâna pe arme”, a afirmat luni la Bogota liderul lor, Rodrigo Londono, în pofida zecilor de asasinate a foştilor combatanţi şi altor lipsuri în acordul de pace semnat în urmă cu doi ani, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Nu vom pune din nou mâna pe arme, suntem profund convinşi că există în prezent forme de luptă superioare”, a declarat Rodrigo Londono, zis Timochenko, în cursul unei comemorări în capitala columbiană.
Citeşte şi: O maşină a intrat cu viteză pe un trotuar dintr-un oraş chinez. 9 oameni au fost ucişi
Acordul semnat pe 26 noiembrie 2016, la finalul a patru ani de negocieri în Cuba şi prevăzând transformarea FARC (Forţele Armate Revoluţionare Columbiene) în partid politic, a pus capăt unei gherile marxiste de peste o jumătate de secol care a făcut sute de mii de victime, morţi, dispăruţi şi deplasaţi.
Circa 7.000 de bărbaţi şi femei au depus armele în 2017.
Cu toate acestea, “atât ţara cât şi comunitatea internaţională sunt martorii dificultăţilor pe care le-am întâmpinat în orice moment”, a deplâns şeful Forţei Alternative Revoluţionare Comune, numele partidului provenit din fosta gherilă şi care are aceeaşi siglă.
El a insistat asupra asasinării foştilor combatanţi, peste 80 în doi ani, potrivit FARC. “Din nefericire, această aniversare este umbrită de doliul care există în toate sectoarele noastre”, a spus Rodrigo Londono.
Citeşte şi: Un funcţionar de rang înalt din Senatul francez este acuzat de spionaj pentru Coreea de Nord
Fostul luptător de gherilă şi-a exprimat regretul că “aproape 400” de rebeli amnistiaţi se află în continuare în închisoare, precum şi arestarea în aprilie a lui Jesus Santrich, un fost negociator acuzat de trafic de droguri şi a cărui extrădare este cerută de Statele Unite.
Acordul de pace prevede reforme rurale care încă nu au fost puse în aplicare şi un sistem judiciar care să garanteze adevărul, justiţia şi despăgubirile acordate victimelor, care a început să acţioneze în acest an.
Guvernul de dreapta al preşedintelui Ivan Duque, succesor al lui Juan Manuel Santos, a promis însă o serie de reforme ale acordului care au provocat îngrijorare.
