Experții ONU pentru drepturile omului au cerut vineri autorităților britanice să permită fondatorului Wikileaks, Julian Assange, să părăsească ambasada Ecuadorului de la Londra, fără teama de a fi arestat sau extrădat, relatează Reuters, potrivit mediafax.
Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară și-a reiterat constatarea, publicată în februarie 2016, că reţinerea lui Assange fusese de facto ilegală, fără a fi acuzat, în ambasada, unde se află de mai mult de șase ani.
Citește și : Columbia: Un fost lider FARC, ucis de forțele de securitate
El a primit inițial azil politic pentru a evita să fie extrădat în Suedia, unde autoritățile voiau să îl iterogheze în cadrul unei anchete pentru abuz sexual. Ancheta a fost abandonată.
Assange, al cărui site publica mii de documente guvernamentale americane clasificate, a negat afirmațiile Suediei, declarând că acuzația era o amenințare care l-ar fi extrădat în cele din urmă în Statele Unite, unde procurorii se pregăteau să deschidă o cauză penală împotriva lui.
Marea Britanie spune că Assange va fi arestat pentru că nu poate plăti cauţiunea dacă va părăsi ambasada, dar că pedeapsa nu va mai putea depăși șase luni, în caz de condamnare. În iunie, ministrul de Externe britanic, Alan Duncan, a spus că Assange va fi tratat omeneşte și corect.
“Singurul motiv rămas pentru privarea de libertate continuă a domnului Assange este o încălcare a cauţiunii în Marea Britanie, care este, în mod obiectiv, o infracțiune minoră care nu poate justifica post facto detenţia de mai mult de șase ani la care a fost supus de când a solicitat azil în Ambasada Ecuadorului”, au transmis experții ONU într-un comunicat.
Citește și : Italia refuză să primească circa 310 de migranţi salvaţi de pe Marea Mediterană
“Este timpul ca domnul Assange, care a plătit deja un preț ridicat pentru exercitarea pașnică a drepturilor sale la libertatea de opinie, expresie și informare și pentru a promova dreptul la adevăr în interesul public, să îşi recupereze libertatea”, au spus ei.
Experții și-au exprimat îngrijorarea că “privarea de libertate” îi compromit sănătatea și i-ar putea “pune în pericol viața”, având în vedere volumul disproporționat de anxietate care a provocat.
Ecuadorul, în octombrie, a impus noi reguli prin care să fie supus la examene medicale de rutină, în urma îngrijorării că nu primea atenția medicală de care avea nevoie. De asemenea, prin aceste reguli era obligat să plătească facturile medicale și de telefon și să curețe după pisica sa.
