Vulcanul responsabil de declanşarea unui tsunami devastator care a lovit Indonezia în noaptea de sâmbătă spre duminică provocând moartea a cel puţin 222 persoane a fost “născut” de legendarul Krakatoa şi a ieşit din apă în urmă cu 90 de ani. Activitatea acestuia este urmărită îndeaproape de un deceniu, relatează AFP, scrie agerpres.
Anak Krakatoa, care în indoneziană înseamnă “copilul” lui Krakatoa, a devenit deosebit de activ începând din luna iunie. El expulzează ocazional în atmosferă coloane de cenuşă ce pot atinge înălţimi considerabile. În luna octombrie, o ambarcaţiune turistică a fost la un pas de a fi lovită de fragmente de lavă incandescentă aruncate din crater.
Citește și : Bilanţul în urma unui tsunami „vulcanic” din Indonezia a crescut la 222 de morţi (autorităţi)
Potrivit specialiştilor, Anak Krakatoa s-a format în jurul anului 1928 în caldeira vulcanică a Krakatoa, un vast bazin rezultat în urma unei erupţii ce provoacă afundarea vârfului unui vulcan. Krakatoa a cunoscut în anul 1883 un episod catastrofic.
Existenţa lui Anak Krakatoa a debutat în mediul submarin, iar în jurul anului 1928 craterul său a apărut la suprafaţa apei. El s-a transformat într-o mică insulă vulcanică, al cărei crater ajunge în prezent la o altitudine de 300 de metri deasupra nivelului mării.
De la naşterea sa, Anak Krakatoa se află într-o “stare semi perpetuă de activitate eruptivă” şi înregistrează erupţii la fiecare doi sau trei ani, a declarat pentru AFP vulcanologul Ray Cas de la Universitatea Monash din Australia.
“În mare parte, erupţiile sunt relativ mici, la nivel de erupţii explozive”, a explicat el.
Episodul de sâmbătă pare a fi o “erupţie explozivă relativ mică”, a indicat specialistul. Însă, aceasta ar fi putut coincide cu un eveniment subacvatic, cum ar fi o alunecare de teren sau un seism, ceea ce a provocat un tsunami mortal.
Pe această insulă nu locuieşte nicio persoană, însă vulcanul este o destinaţie turistică populară şi constituie un subiect important de interes pentru vulcanologi.
Vulcanul face parte din Parcul Naţional Ujung Kulo înscris în patrimoniul UNESCO pentru “frumuseţea sa naturală” şi “flora şi fauna foarte diverse, ce amintesc de evoluţie permanentă a proceselor geologice”.
Când Krakatoa a intrat în fază de erupţie la 27 august 1883 a aruncat în aer o coloană de cenuşă până la 20 de kilometri înălţime şi a fost înregistrată o serie de explozii puternice auzite în Australia şi până la o distanţă de 4.500 de kilometri, în apropiere de Insula Mauritius.
Din cauza cantităţii mari de cenuşă proiectată pe cer, timp de două zile regiunea a fost cufundată în întuneric, notează AFP. Anul următor, din cauza prafului din atmosferă, apusurile şi răsăriturile de soare din întreaga lume au fost spectaculoase. Timp de mai mulţi ani tiparele meteorologice au fost perturbate de acest eveniment.
Citește și : Canada cere ajutorul aliaţilor în cazul cetăţenilor săi deţinuţi „arbitrar” în China
Tsunamiul provocat de erupţie a fost una dintre cele mai grave dezastre naturale de pe planetă înregistrându-se peste 36.000 de morţi.
Indonezia, un arhipelag cu 17.000 de insule şi insuliţe formate prin convergenţa a trei plăci tectonice majore (indopacifică, australiană, eurasiatică), este situată pe Cercul de Foc al Pacificului, zonă cu activitate seismică ridicată.
