Alegătorii austrieci sunt chemaţi duminică la urne cu ocazia scrutinului legislativ anticipat, la care marele favorit este Partidul Poporului ( OeVP, conservator), impulsionat de liderul său, tânărul ministru de externe Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani, notează vineri AFP, potrivit agerpres.
Mai multe scenarii sunt avute în vedere cu privire la formarea viitorului guvern, cel mai probabil fiind cel al unei coaliţii între conservatori şi Partidul Libertăţii din Austria (FPOe, de extremă dreapta), condus de Heinz-Christian Strache şi plasat pe locul al doilea în sondaje.
În condiţiile sistemului electoral de tip proporţional, niciun partid nu pare în măsură să obţină de unul singur majoritatea absolută.
Citeşte şi: ŞPAGĂ colosală pentru preşedintele Venezuelei. Un fost procuror are toate dovezile! VIDEO
Indiferent de locul pe care îl va ocupa, FPOe ar putea juca un rol decisiv în constituirea cabinetului, în situaţia în care, după zece ani de ‘mare coaliţie’, conservatorii lui Kurz şi social-democraţii cancelarului Christian Kern au ajuns la concluzia că nu mai pot continua să guverneze împreună.
Sebastian Kurz, al cărui partid este creditat cu 33% din intenţiile de vot, a apropiat programul OeVP de cel al FPOe (27% în cel mai recent sondaj), mai ales în materie de migraţie, astfel încât o coaliţie între cele două formaţiuni este văzută drept scenariul postelectoral cel mai probabil.
FPOe dispune de mijloacele de a ridica miza, dat fiind că o coaliţie cu social-democraţii (25%) nu este cu totul exclusă. Cele două partide guvernează deja împreună în provincia Burgenland şi afişează poziţii apropiate în ce priveşte politicile sociale. Un astfel de scenariu nu întruneşte însă unanimitatea în interiorul SPOe şi ar presupune înlăturarea de la conducere a lui Kern.
Extrema dreaptă a guvernat deja împreună cu conservatorii între 2000 şi 2007. Intrarea la guvernare a FPOe a provocat atunci un cutremur la nivel european şi a declanşat sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Austriei. Măsuri similare par însă puţin probabile astăzi, când discursul partidului este mai puţin radical în vreme liderului său istoric Joerg Haider.
În pofida uzurii formulei de mare coaliţie, simbolizată de eliminarea fără precedent a candidaţilor celor două mari partide din primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2016, un nou acord nu poate fi scos cu totul din calcul. El ar implica totuşi eliminarea lui Christian Kern din fruntea SPOe, actualul cancelar anunţând deja că partidul său va intra în opoziţie în caz de înfrângere.
Trei partide mici speră, la rândul lor, să acceadă în parlament: Neos (liberal), Verzii şi lista disidentului ecologist Peter Pilz. Dacă vor depăşi toate pragul electoral de 4%, ar putea însuma, conform previziunilor, până la 17 mandate de deputat.
Matematic, un asemenea scenariu i-ar oferi lui Kurz, dacă rezultatele conservatorilor vor fi la înălţimea aşteptărilor, posibilitatea de a forma o coaliţie – foarte fragilă – cu aceste trei partide. Ipoteza este însă considerată hazardată, date fiind divergenţele profunde avute mai ales cu Verzii.
O variantă ar fi şi ca Sebastian Kurz să opteze pentru un executiv minoritar, în cazul în care raportul de forţe cu Strache nu ar juca suficient în favoarea sa.
Citeşte şi: Teroristul din Finlanda va fi expertizat psihiatric. Poate scăpa basma curată, după ce a ucis două persoane
Kurz s-ar putea alia cu Neos şi paria pe o implozie a Partidului Libertăţii, ceea ce i-ar permite să ralieze, la un moment dat, disidenţi din acest partid.
De notat însă că, cu excepţia unei scurte paranteze între 1970-1971, Austria nu a cunoscut guvern minoritar după Al Doilea Război Mondial.
Ca şi în ţara vecină Germania, nu poate fi exclusă total nici eventualitatea unui nou scrutin dacă nu va putea fi format un guvern viabil sau dacă unul din membrii coaliţiei va considera în interesul său să provoace noi alegeri.
În orice caz, orice nou guvern va trebui învestit de preşedintele Austriei, independentul Alexander Van der Bellen. Ales anul trecut în faţa candidatului Partidului Libertăţii, Van de Bellen a avertizat că se va opune unui executiv care ar ameninţa să compromită angajamentul european al ţării. O situaţie care ar putea, de asemenea, să deschidă calea unui nou scrutin.
