Opozantul Juan Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte al Venezuelei, îşi va prezenta joi planul destinat să scoată ţara petrolieră din naufragiul ei economic şi social, afirmându-se în faţa lui Nicolas Maduro, supus unor presiuni în creştere din partea SUA şi UE, relatează AFP, potrivit agerpres.
‘Vom lucra pentru a stabiliza economia, pentru a răspunde imediat la urgenţele umanitare, pentru restabilirea serviciilor publice şi depăşirea sărăciei’, subliniază într-o postare de pe Twitter deputatul social-democrat de 35 de ani, şef al legislativului de la Caracas.
Citește și: Procurorii americani ‘se țin scai’ de jurați: ‘Nu-l lăsați pe El Chapo să scape!’
‘Ştim cum să ajungem aici’, a adăugat el, după o nouă serie de manifestaţii care au reunit miercuri mii de simpatizanţi ai săi pentru a convinge armata să se alăture opoziţiei.
Hotărât să nu cedeze terenul, preşedintele Nicolas Maduro, a cărui legitimitate este contestată de opoziţie, a convocat o conferinţă de presă în cursul dimineţii, fără alte precizări.
Ţară petrolieră, odinioară cea mai bogată din America Latină, Venezuela s-a scufundat economic, iar locuitorii ei suferă de grave penurii de alimente şi medicamente, confruntându-se totodată cu o inflaţie galopantă (10.000.000% în 2019, conform FMI), ceea ce a dus la prăbuşirea popularităţii liderului socialist.
‘Condiţiile sunt favorabile lui Guaido, care se bucură de un sprijin internaţional decisiv din partea SUA’, pe care Nicolas Maduro le acuză de orchestrarea unei lovituri de stat în Venezuela, apreciază analistul Carlos Romero. ‘Şi agravarea crizei economice are un rol’, remarcă el.
Citește și: Un vas plin cu migranți a naufragiat în Marea Caraibilor: Șapte morți și 23 de dispăruți
Necunoscut publicului larg cu o lună în urmă, Juan Guaido s-a autoproclamat preşedinte interimar săptămâna trecută, invocând vidul de putere, căci opoziţia consideră neligitim al doilea mandat al preşedintelui Nicolas Maduro, început la 10 ianuarie, din cauză că a fost obţinut în urma unor alegeri frauduloase.
Se aşteaptă ca Juan Guaido să primească joi o nouă încurajare odată cu recunoaşterea sa în calitate de preşedinte din partea Parlamentului European, în timp ce miniştrii de externe din Uniunea Europeană au o reuniune informală pe această temă la Bucureşti.
‘Maduro îi oprimă pe venezueleni. Uniunea Europeană trebuie să fie de partea poporului venezuelean’, subliniază într-un mesaj pe Twitter preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Şase ţări (Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Portugalia) au dat preşedintelui Maduro termen până duminică să convoace alegeri anticipate, ameninţând în caz contrar să-l recunoască pe adversarul său.
Reuniunea de la Bucureşti va servi deci pentru a ‘trage concluziile ca urmare a lipsei de răspuns din partea preşedintelui Maduro’, a indicat şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Drian.
În paralel, presiunea SUA devine tot mai insistentă de la o zi la alta, prin sancţiuni financiare vizând asfixierea guvernului şi prin avertismente repetate.
Citește și: Discuțiile ruso-americane privind Tratatul INF bat pasul pe loc
‘Lupta pentru libertate a început!’, a scris într-un mesaj pe Twitter preşedintele american Donald Trump, la finalul unei zile de manifestaţii miercuri la Caracas, după ce i-a telefonat lui Juan Guaido în cursul dimineţii pentru a-l încuraja.
….Large protests all across Venezuela today against Maduro. The fight for freedom has begun!
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) January 30, 2019
De cealaltă parte, în cadrul unei întâlniri cu tineri venezueleni, Nicolas Maduro i-a întrebat: ‘Doriţi ca o marionetă a ‘gringos’ (a ‘yancheilor’ – n.r.) să guverneze în Venezuela?’
El a chemat la unitate armata, datorită căreia se află la putere din 2013, reiterându-şi sloganul: ‘Loiali întotdeauna, trădători niciodată!’
De partea cealaltă, SUA şi Juan Guaido şi-au intensificat apelurile la revoltă, autoproclamatul preşedinte promiţând amnistierea funcţionarilor şi militarilor.
Opoziţia cere instituirea unui guvern de tranziţie, apoi convocarea de alegeri libere, fiind sprijinită în acest sens de Statele Unite şi de o mare parte din America Latină şi Europa.
Deşi se declară dispus pentru convocarea de alegeri legislative anticipate, Nicolas Maduro refuză să-şi depună mandatul înainte de expirarea acestuia în 2025.
Riscul de violenţe este ridicat în această ţară petrolieră cu 32 de milioane de locuitori, una din cele mai violente din lume. Papa Francisc a avertizat împotriva unei ‘băi de sânge’.
Citește și: Vicele american se întâlnește cu liderii venezuelenilor exilați în SUA
Pentru sâmbătă, cele două tabere şi-au programat noi manifestaţii în Venezuela, astfel că riscul de confruntări se menţine.
‘Ne vom face încălzirea în apărarea patriei, pentru a ne pregăti de noi lupte şi victorii’, a declarat numărul doi al puterii din Venezuela, Diosdado Cabello.
De la începutul mobilizării la 21 ianuarie, cel puţin 40 de persoane au fost ucise şi alte peste 850 arestate, potrivit ONU.
În această atmosferă tensionată, doi jurnalişti francezi au fost arestaţi marţi, precum şi un fotograf columbian, în timp ce doi reporteri chilieni au fost expulzaţi şi doi jurnalişti ai agenţiei spaniole de presă EFE au fost arestaţi miercuri seara.
