Consiliul pentru drepturile omului din cadrul Kremlinului a condamnat luni un proiect de lege care prevede că nerespectarea guvernului constituie o infracţiune, relatează dpa, potrivit Agerpres.
Consiliul a recomandat ca parlamentul să respingă proiectul de lege în forma sa actuală, precum şi un alt proiect de lege care impune amenzi aspre pentru publicarea aşa-numitelor “ştiri false”, cu conţinut discutabil.
Citește și : Cel puţin 21 de angajaţi ai ONU între victimele accidentului de avion din Etiopia (Guterres)
O astfel de lege este ”incompatibilă cu anumite criterii deoarece limitează drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor”, încălcând astfel prevederile Constituţiei ruse, arată un comunicat difuzat de Consiliul pentru Societate Civilă şi Drepturile Omului din cadrul administraţiei prezidenţiale ruse.
Un membru important din camera superioară a legislativului rus, Andrei Klişas, a declarat că parlamentul de la Moscova va da miercuri aprobarea finală pentru ambele proiecte de lege.
Legea controversată, adoptată în a doua lectură de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), pedepseşte ”ofensa adusă simbolurilor de stat”, permiţând Agenţiei Federale pentru Supravegherea Comunicaţiilor din Rusia (Roskomnadzor) să blocheze conţinutul ce arată ”lipsa de respect” faţă de autorităţi.
Pe 6 martie, deputaţii ruşi au votat o altă lege, care le permite autorităţilor să blocheze sau să aplice amenzi acelor media online care difuzează ştiri false, o măsură considerată drept o nouă modalitate de ”cenzură” de către criticii acestui proiect.
Proiectul a fost adoptat în a doua lectură de către Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. Textul trebuie să fie validat de către Consiliul Federaţiei (camera superioară) şi promulgat de preşedintele Vladimir Putin, în general o formalitate.
Citește și : Cancelarul german Angela Merkel, favorabil unui loc european unic în Consiliul de Securitate al ONU
Noua lege vizează ”informaţiile false cu importanţă din punct de vedere social şi difuzate ca informaţii reale” care creează o ”ameninţare pentru securitatea” publicului sau statului, ori care pot ”duce la tulburări masive”.
În mod concret, va fi de competenţa procurorilor să stabilească ceea ce reprezintă ”informaţii false”, urmând ca Roskomnadzor să aibă competenţa suprimării sau blocării acestora.
