Fostul terorist italian de stânga Cesare Battisti, care execută o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă după ce s-a sustras justiţiei timp de 40 de ani, a recunoscut luni, pentru prima dată, responsabilitatea pentru patru crime comise în anii 1970 şi le-a cerut iertare familiilor victimelor, relatează marţi agenţia DPA potrivit agerpres.
Battisti, care a fost condamnat în absenţă în anii 1990 de către tribunale italiene pentru omoruri, a afirmat că este cuprins ”de o nelinişte profundă din cauza durerii” pe care a provocat-o, a relatat agenţia italiană de presă Ansa.
Citeşte şi: Incidentul cu autobuzul deturnat în Milano reaprinde o discuţie privind cetăţenia acordată migranţilor
Cesare Battisti a fost membru al grupării teroriste ‘Proletari înarmaţi pentru comunism’.
Arestat în 1979, Battisti a evadat din închisoare în 1981 şi a stat ascuns ani de zile în Mexic şi în Franţa, unde a devenit un autor de romane poliţiste şi s-a amestecat printre intelectualii de stânga, după care a fugit în Brazilia în 2004.
În vârstă de 64 de ani, Battisti a devenit fugar din Brazilia în decembrie 2018, după ce judecătorii au ordonat arestarea sa şi nou-alesul preşedinte Jair Bolsonaro a afirmat despre el că va fi extrădat ca ”un mic dar” Italiei.
În ianuarie 2019, Battisti a fost arestat în Bolivia în cursul unei operaţiuni la care au participat forţe de securitate braziliene şi italiene şi a fost extrădat în Italia pentru a executa o condamnare la închisoare pe viaţă.
Citeşte şi: Pentagonul deblochează un miliard de dolari pentru zidul lui Trump
După mărturisirile lui Battisti, Bolsonaro a afirmat pe Twitter că extrădarea fostului terorist italian reprezintă ”un mesaj către lume: Nu vom mai fi un paradis pentru bandiţi”.
Ministrul italian de interne Matteo Salvini, care este liderul Partidului Liga (extrema dreaptă), a afirmat pe media sociale că aşteaptă acum scuze din partea ”acelor pseudo-intelectuali care mulţi ani l-au acoperit, apărat şi cocolit” pe Battisti.
În anii 1980, preşedintele socialist Francois Mitterand a provocat fricţiuni cu Roma acordându-le adăpost unor extremişti de stânga italieni dacă renunţă la violenţă.











