Varşovia dispune de un termen de două luni pentru a răspunde obiecţiilor formulate de Comisia Europeană faţă de regimul disciplinar pentru judecători adoptat recent în Polonia, întrucât acest cadru ‘nu oferă garanţiile necesare pentru a-i proteja pe aceştia de controlul politic’, potrivit AFP, transmite și agerpres.
Noua procedură de sancţionare (infringement) lansată miercuri de către executivul european împotriva Varşoviei în această privinţă ar putea merge până la sesizarea justiţiei europene, iar, în cele din urmă, ar putea duce la sancţiuni financiare semnificative.
Citeşte şi: Contestat în stradă şi părăsit de armată, Abdelaziz Bouteflika A DEMISIONAT!
‘Principalul obiectiv al acestui regim disciplinar este, la fel ca restul reformei judiciare, de a supune în mod sistematic judecătorii controlului politic’ al guvernului (polonez), a denunţat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Nr.2 al executivului european a subliniat că au fost deja lansate anchete disciplinare împotriva judecătorilor ‘care au participat la dezbateri publice cu privire la reforma judiciară în curs’ de desfăşurare în Polonia.
Este o nouă etapă în demersurile angajate de Bruxelles faţă de autorităţile de la Varşovia, cu sprijinul majorităţii statelor membre ale UE îngrijorate de derapajele în domeniul justiţiei ale autorităţilor conservatoare naţionaliste aflate la putere în Polonia.
Ampla reformă angajată în sistemul judiciar polonez este în special văzută drept o tentativă a partidului de dreapta Lege şi Justiţie (PiS, de guvernământ) de a-şi subordona puterea judiciară.
Comisia a lansat deja două proceduri de infringement împotriva Varşoviei – prima în iulie 2017 asupra reformei tribunalelor ordinare, a doua în iulie 2018 cu privire la reforma Curţii Supreme. În ambele cazuri, absenţa unor răspunsuri satisfăcătoare din partea Varşoviei a condus la sesizarea Curţii de Justiţiei a UE.
Aceste proceduri de infringement au loc în paralel cu o procedură mai severă şi excepţională, aşa numitul Articol 7 din Tratatul UE, declanşată de Comisie în decembrie 2017.
Citeşte şi: India cumpără elicoptere antisubmarin din SUA
Respectivul mecanism, prevăzut în caz de risc de ‘încălcare gravă’ a statului de drept într-o ţară membră, nu a fost niciodată declanşat în blocul comunitar. Dar de atunci, acesta a fost activat de asemenea împotriva Ungariei premierului Viktor Orban la 12 septembrie, de această dată de către Parlamentul European.
Această procedura, calificată adeseori ‘arma nucleară’ instituţională în cadrul UE, poate să meargă teoretic până la retragerea dreptului de vot al unei ţări în cadrul Consiliului UE, organism reunind statele membre.
Dar un astfel de rezultat pare puţin probabil pentru că ar necesita votul unanim al celorlalte state membre împotriva ţării vizate, iar Budapesta şi Varşovia şi-au anunţat clar intenţia de a face front comun pentru a împiedica orice sancţiune în acest sens.
