Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal rus) a avertizat miercuri NATO că încălcarea regulilor de trecere a navelor ucrainene prin strâmtoarea Kerci ar putea la duce la un conflict militar cu Rusia în Marea Neagră, subliniind – într-o declaraţie aprobată cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice – că disensiunile în regiunea Mării Negre reprezintă la ora actuală principalul obstacol în relaţiile dintre Federaţia Rusă şi NATO, relatează agenţia de presă oficială rusă TASS şi portalul Gazeta.ru, potrivit agerpres.
‘Trecerea navelor ucrainene prin strâmtoarea Kerci (care leagă Marea Neagră de Marea Azov) nu este o problemă a raportului de forţe sau a prezenţei NATO în Marea Neagră, ci ţine exclusiv de respectarea de către partea ucraineană a procedurilor stabilite, pe care ea le cunoaşte bine şi pe care le-a aplicat până în noiembrie 2018’, se menţionează în textul declaraţiei Senatului rus.
Citește și: Brexitul a fost AMÂNAT până la sfârșitul lui octombrie
‘Încercările Ucrainei de a ocoli aceste proceduri comportă riscul apariţiei unui conflict militar între Ucraina şi Federaţia Rusă, în care ar putea fi atrasă NATO’, avertizează în acest context Consiliul Federaţiei rus în declaraţia sa postată pe site-ul instituţiei.
Potrivit senatorilor ruşi, după intensificarea activităţii în regiunea baltică odinioară calmă, NATO acum îşi sporeşte prezenţa militară în regiunea Mării Negre.
De asemenea, Consiliul Federaţiei a acuzat NATO de sprijinul acordat Georgiei în timpul conflictului armat dintre forţele guvernamentale ale Tbilisi şi republicile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia în august 2008 şi de susţinerea Ucrainei în ceea ce Moscova consideră că a fost o ‘intruziune ilegală în apele sale teritoriale de lângă peninsula Crimeea’ la 25 noiembrie trecut.
Senatorii ruşi consideră că în acest fel Alianţa încurajează conducerea celor două ţări – ‘încrezătoare în impunitatea lor, la noi aventuri’ periculoase.
Dincolo de Federaţia Rusă, lucrurile se văd altfel. Conflictul armat de la începutul lunii august 2008, când armata georgiană s-a confruntat cu forţele secesioniste sud-osetine, iar apoi a intervenit şi armata rusă pe teritoriul suveran al Georgiei, a fost provocat de Moscova. Şi în cazul incidentului naval din Marea Neagră din noiembrie trecut, tot Moscova este responsabilă, susţin Kievul şi occidentalii. Comunitatea internaţională nu a recunoscut anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, deci ea nu dispune de niciun fel de ape teritoriale în jurul Crimeii. În plus, Kievul a demonstrat că gărzile de coastă ruse au deschis focul asupra a trei nave militare ucrainene şi le-a sechestrat cu tot cu cei 24 de marinari la bord, pe când acestea se aflau în apele internaţionale.
Ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, a anunţat la 3 aprilie că Alianţa intenţionează să garanteze siguranţa navelor ucrainene la trecerea lor prin strâmtoarea Kerci în Marea Azov, iar pachetul de măsuri aprobat peste o zi de Alianţă la reuniunea aniversară de la Washington privind sporirea securităţii în Marea Neagră prevede trimiterea unui număr mai mare de nave aliate în regiune şi intensificarea monitorizării aeriene a zonei, conform publicaţiei ucrainene Gordon.ua.
‘Consiliul Federaţiei consideră că în această situaţie acutizată ar putea juca un rol pozitiv dialogul între militari şi politicieni din Rusia şi NATO. Nu putem decât să regretăm faptul că formatele şi canalele de comunicare existente anterior au fost suspendate în mod unilateral la iniţiativa NATO, iar cooperarea într-o serie de domenii de securitate a fost întreruptă complet’, se mai spune în declaraţia citată de TASS.
Citește și: Principalele concluzii ale summit-ului privind Brexitul
Alianţa Nord-Atlantică şi-a suspendat cooperarea pe plan politic şi militar cu Rusia după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014, dar de atunci a făcut încercări de a relua dialogul cu Moscova.
În fine, senatorii ruşi îndeamnă NATO la dialog, dar fără ‘ultimatumuri şi sancţiuni’, susţinând că ‘asigurările ţărilor Alianţei că ar fi interesate în detensionare şi prevenirea incidentelor militare periculoase nu sunt susţinute de acţiuni reale pentru a restabili contactele normale de lucru cu Rusia în probleme militare’.
‘Stabilirea unor relaţii constructive între Rusia şi NATO este posibilă, inclusiv pe linie parlamentară, numai pe baza respectului reciproc, luarea în considerare a intereselor legitime ale părţilor şi renunţarea la dictat şi ultimatumuri’, subliniază în final declaraţia Senatului rus, potrivit TASS.
