Oceanele Pământului sunt într-o stare mai gravă decât se credea până acum. Un nou studiu publicat în revista Global Change Biology arată că nivelurile de aciditate au crescut atât de mult încât mările noastre ar fi intrat într-o „zonă de pericol” încă din 2020.
Cercetătorii avertizează că acidificarea oceanelor, cauzată de absorbția dioxidului de carbon (CO₂) emis de activitățile industriale, cum ar fi arderea combustibililor fosili, deteriorează ecosistemele marine și amenință comunitățile de coastă care depind de aceste ape pentru traiul lor.
„Acidificarea oceanelor nu este doar o criză de mediu – este o bombă cu ceas pentru ecosistemele marine și economiile de coastă”, spune Steve Widdicombe, director de știință la Plymouth Marine Laboratory, unul dintre institutele implicate în cercetare. „Pe măsură ce mările devin mai acide, asistăm la pierderea habitatelor esențiale pentru numeroase specii marine, cu implicații sociale și economice majore”.
Limita de siguranță, depășită deja?
În 2009, oamenii de știință au stabilit nouă limite planetare care nu ar trebui depășite pentru a menține stabilitatea sistemului Pământ. Printre acestea: schimbările climatice, poluarea chimică și acidificarea oceanelor.
Un studiu din 2023 concluziona că șase dintre aceste limite fuseseră deja depășite, dar considera că acidificarea oceanelor se afla la marginea zonei de pericol. Noua cercetare, însă, sugerează că această limită ar fi fost depășită în 2020.
Folosind măsurători chimice și fizice din straturile superioare ale oceanului, precum și modele computerizate, cercetătorii au descoperit că acidificarea globală la suprafață este în medie cu 17,3% mai mare decât nivelurile preindustriale (cu o marjă de incertitudine de ±5%).
Chiar dacă această valoare este sub pragul de 20% care marchează oficial zona de pericol, incertitudinea în jurul datelor sugerează că limita ar putea fi deja încălcată. Iar în apele mai adânci, până la 200 metri, procentul de acidificare este și mai mare, cu până la 60% din ape considerate deja afectate, comparativ cu doar 40% la suprafață.
Cum se produce acidificarea oceanelor?
Oceanele absorb aproximativ 30% din CO₂-ul atmosferic. Acesta se dizolvă în apă, formând acid carbonic, care eliberează ioni de hidrogen și duce la scăderea pH-ului marin. Acești ioni de hidrogen se combină cu ionii de carbonat din apă, reducând disponibilitatea acestora pentru organismele marine – cum ar fi coralii, scoicile și planctonul, care folosesc carbonatul pentru a-și construi structurile din carbonat de calciu (CaCO₃).
Un indicator important al acidificării este nivelul de aragonit, o formă de CaCO₃. Limita planetară ar fi depășită atunci când concentrația de aragonit scade cu 20% față de nivelurile preindustriale (1750–1850). Studiul din 2023 estima o scădere de 19%, dar noua cercetare indică un proces mult mai avansat și extins.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Efecte profunde în apele adânci
„Majoritatea vieții marine nu trăiește doar la suprafață – straturile adânci ale oceanului sunt locuite de o diversitate mai mare de plante și animale”, explică autoarea principală a studiului, Helen Findlay, oceanograf biolog la Plymouth Marine Laboratory. „Dacă aceste ape se schimbă atât de drastic, efectele acidificării ar putea fi mult mai grave decât am anticipat”.
Katherine Richardson, autoarea studiului din 2023 și profesor la Universitatea din Copenhaga, a declarat că nu este surprinsă de noile concluzii: „Spuneam deja în evaluarea noastră că oceanul era la limită, iar de atunci concentrația de CO₂ a crescut. Deci nu este deloc surprinzător că am depășit-o”.
