Militarii aflaţi la putere în Sudan şi liderii mişcării de contestare au semnat sâmbătă un acord istoric ce deschide calea unui transfer de putere către civili, relatează AFP, potrivit agerpres.
Acordul a fost semnat de Mohammed Hamdan Daglo, numărul 2 al Consiliului militar, şi de Ahmed Al-Rabie, reprezentantul Alianţei pentru Libertate şi Schimbare (ALC), vârful de lance al mişcării de protest.
Citește și : India și Pakistan trebuie să rezolve în mod bilateral criza din Kashmir, susține un diplomat rus
Ceremonia a avut loc în cursul după-amiezii la Khartoum, pe malurile Nilului, în prezenţa unor şefi de stat, prim-miniştri şi alţi demnitari din mai multe ţări.
Documentele semnate sâmbătă definesc viitoarele 39 de luni ale tranziţiei de putere, chiar dacă drumul spre democraţie riscă să fie în continuare unul lung.
Componenţa Consiliului suveran – şase civili şi cinci militari – care va conduce tranziţia va fi făcută cunoscută duminică, iar cea a guvernului, la 28 august.
Consiliul va fi condus de un general timp de 21 de luni, şi tot armata va numi miniştrii la Interne şi Apărare.
Acordul a fost încheiat la începutul lui august, la aproape opt luni după ce o mişcare de contestare a dus la căderea preşedintelui Omar el-Bashir, aflat timp de 30 de ani la putere printr-o lovitură de stat, destituit şi arestat de armată pe 11 aprilie, iar ulterior inculpat pentru ”corupţie”.
Încheiat cu sprijinul medierii realizate de Etiopia şi Uniunea Africană, acordul a fost primit cu uşurare de cele două părţi, manifestanţii sărbătorind victoria ‘revoluţiei’ lor, iar generalii atribuindu-şi meritul de a fi evitat un război civil.
După desemnarea membrilor consiliului suveran duminică, noua instanţă ar urma să confirme marţi numele viitorului prim-ministru, Abdallah Hamdok, un ex-economist al ONU, ales joi de mişcarea de contestare.
Citește și : Emisarul american pentru Coreea de Nord va efectua săptămâna viitoare vizite în Japonia și în Coreea de Sud
Dacă va fi învestit, Hamdok va avea dificila misiune de a relansa economia ţării, prăbuşită după ce secesiunea sudului în 2011 a privat-o de trei sferturi din rezervele de petrol.
Una din primele consecinţe ale acordului ar urma să fie ridicarea suspendării impuse în iunie Sudanului de către Uniunea Africană.
