Armata de Eliberare Naţională (Ejercito de Liberation Nacional, ELN), ultima gherilă din Columbia, a făcut cunoscut sâmbătă că armistiţiul temporar, anunţat de guvern la începutul lui septembrie, va fi în vigoare între 1 octombrie şi 9 ianuarie, transmite AFP.
Preşedintele columbian, Juan Manuel Santos, afirmase iniţial că acest acord va fi valabil până la 12 ianaurie şi apoi va fi prelungit în funcţie de negocierile de pace. Armistiţiul a fost anunţat cu puţin timp înainte de vizita papei Francisc în Columbia.
Acordul încheiat la Quito, în cadrul tratativelor dintre cele două părţi, “spune însă că armistiţiul bilateral trebuie să se încheie marţi, 9 ianaurie 2018”, a informat gherila ELN într-un comunicat.
Potrivit acestui acord pentru încetarea temporară a ostilităţilor, răpirile şi atacurile împotriva infrastructurilor petroliere trebuie să înceteze. Armistiţiul va fi verificat de un comitet alcătuit din reprezentanţi ai Naţiunilor Unite, guvernului, rebelilor şi Bisericii Catolice.
Următoarea rundă de discuţii, găzduite de Ecuador la Quito, va demara la 23 octombrie.
Pe de altă parte, gherila FARC şi-a cerut iertare sâmbătă sutelor de victime la Granada, un sat din nord-estul Columbiei, puternic lovit de conflictul armat.
Unul dintre numeroasele atacuri atribuite FARC la Granada a făcut 23 de morţi la 6 decembrie 2000, când satul a fost lăsat în ruină de explozia unei maşini capcană.
“Dorim să ne cerem iertare, cu acţiuni de pace concrete, pentru durerea pe care am provocat-o”, a declarat Pastor Alape, liderul noului partid politic înscris în acordul de pace semnat în noiembrie de guvern şi rebeliunea Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC). Pe lângă transformarea gherilei în partid politic legal, acest acord a permis dezarmarea a circa 7.000 de rebeli.
Având încă vreo 1.500 de luptători, ELN este ultima gherilă activă din Columbia.
Conflictul columbian, în care au fost implicate vreo 30 de gherile, miliţii paramilitare de extremă dreaptă demobilizate în 2006 şi forţe de ordine, a făcut, în jumătate de secol, peste 260.000 de morţi, mai mult de 60.000 de dispăruţi şi vreo 7,1 milioane de deplasaţi.
