Universitara care-l acuză pe candidatul lui Donald Trump la Curtea Supremă că a agresat-o sexual în anii ’80 s-a declarat pregătită să depună mărturie săptămâna viitoare în faţa senatorilor americani, dar în condiţiile sale, relatează AFP, potrivit news.ro.
Christine Blasey Ford, în vârstă de 51 de ani, a declarat că judecătorul conservator Brett Kavanaugh, în vârstă de 53 de ani, a agresat-o la o petrecere cu alcool între liceeni, la periferia Washingtonului, acuzaţie pe care el o neagă viguros.
Citeşte şi: Incident armat la o ceremonie funerară din New York. Cel puţin şapte oameni au fost împuşcaţi
Acuzaţiile sale ameninţă să deraieze confirmarea magistratului, care face obiectul unei bătălii politice feroce, cu câteva săptămâni înaintea unor alegeri parlamentare pline de suspans.
Comisia judiciară a Senatului, însărcinată să examineze candidatura judecătorului Kavanaugh, le-a convocat pe ambele părţi să se exprime în faţa ei luni.
După mai multe zile de tăcere, avocata lui Blasey Ford a anunţat că clienta sa acceptă să depună mărturie în faţa congresmenilor – în condiţiile sale.
Mai întâi, cercetătoarea în psihologie nu se va duce la Senat luni, o dată care nu-i convine şi care a fost stabilită ”arbitrar”, apreciază Debra Katz. Ea este disponibilă mai târziu, în cursul săptămânii.
Apoi, ea vrea ca condiţiile audierii să fie ”juste” şi şi-a reiterat ”preferinţa” unei anchete FBI înaintea audierii.
În fine, ea vrea să i se asigure securitatea. De când a ieşit din anonimat pentru a-l acuza pe judecător, Bradley Ford a primit ”ameninţări cu moartea (…), iar familia sa şi ea au fost nevoiţi să-şi părăsească domiciliul”, aminteşte avocata într-o scrisoare trimisă comisiei senatoriale.
Blasey Ford, care a păstrat tăcerea ani de zile asupra acestui presupus episod, a trimis în iulie o scrisoare unei deputate locale, atunci când numele judecătorului Kavanaugh a început să circule între cele ale posibililor candidaţi la Curtea Supremă.
În urma unor divulgări în presă, ea a ieşit din umbră, cu sufletul îndoit, şi a acordat un interviu ziarului The Washington Post (WP), publicat duminică.
Potrivit acestei mărturii, tânărul Kavanaugh şi un prieten, amândoi ”complet beţi”, au încolţit-o într-o cameră, în timpul unei petreceri, la începutul anilor ’80. El ar fi pipăit-o şi ar fi încercat să o dezbrace, însă ea a reuşit să fugă.
PRECEDENT ÎN 1991
În ţara în care a aăprut mişcarea #MeToo, Kavanaugh este una dintre zecile de personalităţi care au văzut apărând acuzaţii publice de violenţe sexuale.
Cazul îl aminteşte pe cel care a vizat în 1991 alt candidat la Curtea Supremă, Clarence Thomas, acuzat de hărţuire sexuală de către o profesoară de drept, Anita Hill.
Citeşte şi: ‘Pitbullul’ lui Donald Trump va spune tot ce ştie în faţa procurorului special
Atenţi să evite imaginea deplorabilă dată de predecesorii lor în 1991, aleşii republicani din Comisia judiciară a Senatului, toţi bărbaţi, intenţionează să recurgă la un terţ care să o interogheze pe Blasey Ford, potrivit ziarului The New York Times (NYT).
În pofida audierii sale, judecătorul Thomas a fost confirmat şi face în continuare parte din Curtea Supremă. Însă, lipsa de consideraţie faţă de Hill, în timpul audierilor televizate, a marcat spiritele şi a determinat multe femei să intre în politică.
Douăzeci şi şapte de ani mai târziu, atmosfera s-a schimbat. Inclusiv preşedintele Trump, care este totuşi prompt în a-i critica pe cei care i se pun în cale, s-a abţinut să o atace în mod direct pe Blasey Ford.
El şi-a subliniat însă susţinerea faţă de Brett Kavanaugh, “un om extraordinar” în opinia sa, şi şi-a afişat scepticismul faţă de acuzaţiile care-l vizează. ”Este foarte dificil pentru mine să-mi imaginez că s-ar fi întâmplat ceva”.
Opinia publică pare, la rândul său, tot mai ostilă acestui magistrat. Potrivit unui sondaj publicat joi seara de postul NBC şi ziarul Wall Street Journal (WSJ), 38% dintre americani se opun ca el să devină judecător la Curtea Supremă (cu 9% mai mulţi ca în august), iar 34% sunt de acord (cu un punct procentual mai mulţi).
În cazul în care Bradley Ford reuşeşte să provoace suficientă îndoială în spiritele senatorilor, care au ultimul cuvânt de spus cu privire la posturile de la Curtea Supremă, ea îi va aplica o lovitură dură şefului statului.
În cazul în care republicanii ar pierde majoritatea fragilă în Senat în alegerile de la 6 noiembrie, miliardarului îi va fi dificil să-şi impună candidaţii la Curtea Supremă tot restul mandatului.
Miza este importantă, deoarece Curtea Supremă, care judecă constituţionalitatea legilor, arbitrează dezbaterile de societate cele mai spinoase în Statele Unite – căsătoria între persoane de acelaşi sex, portul armelor sau avortul.
