În ultimele săptămâni, internetul a fost invadat de portrete generate în stilul emblematic al filmelor Studio Ghibli, realizate cu ajutorul noilor funcționalități de imagine din ChatGPT. Căutările pentru „ChatGPT Studio Ghibli” au crescut cu peste 1.200%, iar rețelele sociale sunt pline de fețe transformate în personaje desprinse parcă dintr-o animație Hayao Miyazaki, scrie playtech.ro.
Totuși, în spatele acestui trend aparent inofensiv se ascund pericole reale, de la încălcări ale drepturilor de autor până la amenințări serioase legate de datele tale personale. Dacă și tu te-ai gândit să urci o fotografie pentru a fi „ghiblificat”, ar fi bine să cunoști riscurile ascunse despre care avertizează experții în AI.
În momentul în care urci o poză într-un generator de artă AI, îți oferi, de fapt, datele biometrice – imaginea feței tale – unei entități care poate face orice cu ele, în funcție de termenii și condițiile (pe care, cel mai probabil, nu le-ai citit). Unele platforme de AI îți păstrează imaginea, o folosesc la antrenarea viitoarelor modele sau chiar o pot vinde către terți.
OpenAI, compania din spatele ChatGPT, recunoaște în mod clar în politica sa de confidențialitate că stochează atât datele pe care le oferi (nume, email, fotografii), cât și informații colectate automat (date despre dispozitiv, log-uri, utilizare etc.). Dacă nu alegi explicit să te opui folosirii datelor tale pentru antrenamentul modelelor AI, acestea pot fi reținute și utilizate în mod continuu, arată un studiu AIPRM.
Asta înseamnă că poza pe care ai încărcat-o pentru un portret „drăguț” de cuplu în stil Ghibli poate fi folosită pentru a îmbunătăți algoritmii AI – fără să fi oferit un consimțământ clar și informat. Din păcate, majoritatea utilizatorilor nu știu că acest lucru este posibil sau cât de simplu este să renunți la aceste „drepturi” printr-un simplu click pe „Accept”.
De la artă animată la deepfake-uri periculoase
Unul dintre cele mai mari riscuri ale acestui trend este potențialul abuz al imaginilor personale. Odată ce fotografia ta ajunge în baza de date a unei platforme AI, nu mai deții controlul asupra ei. Poate fi copiată, spartă, integrată în alte seturi de date sau folosită în deepfake-uri, inclusiv în conținut fraudulos sau compromițător.
Un caz concret este cel al unei femei care a descoperit că imagini medicale private din 2013 au ajuns în setul de date LAION-5B, utilizat de instrumente AI precum Stable Diffusion sau Google Imagen. Acest precedent arată cât de ușor se pot strecura imagini personale în seturi de date masive, folosite ulterior fără acordul inițial.
De la falsuri de bonuri fiscale până la conținut explicit creat cu AI, posibilitățile sunt nelimitate – și, totodată, extrem de îngrijorătoare. Așa cum a remarcat un utilizator pe X (fostul Twitter), „era în care imaginile reale erau dovadă în sine a luat sfârșit”. Într-o lume în care validarea identității se bazează tot mai mult pe imagini, acest gen de scăpări devine o vulnerabilitate majoră.
Arta în stil Ghibli: între omagiu creativ și încălcare de copyright
Poate crezi că un portret AI în stilul lui Hayao Miyazaki este un simplu tribut adus unei estetici pe care o iubești. Dar realitatea legală este mai complicată. Stilurile artistice ale marilor studiouri – Studio Ghibli, Disney, Pixar, The Simpsons – sunt protejate prin legi de proprietate intelectuală. Generarea unor imagini care le reproduc fidel poate însemna, legal, creare de opere derivate – un potențial motiv de proces.
Deja există precedente. În 2022, mai mulți artiști au dat în judecată companii AI pentru faptul că aceste platforme și-au antrenat algoritmii pe lucrări originale, fără consimțământul creatorilor. Într-o epocă în care tehnologia avansează mai repede decât legislația, apar tot mai multe situații gri, în care entuziasmul pentru AI poate duce la încălcări grave ale drepturilor de autor.
Mai mult, multe dintre platformele AI includ în „termenii și condițiile” clauze precum „drepturi sublicențiabile”, „licență irevocabilă” sau „transferabilă” – ceea ce le oferă puterea de a folosi imaginile tale în orice mod, inclusiv în scopuri comerciale, chiar și după ce ai șters aplicația.
În concluzie, trendul „ChatGPT Studio Ghibli” poate părea distractiv și creativ, dar vine la pachet cu riscuri majore pe care trebuie să le cunoști. Fie că e vorba despre date personale, încălcări de copyright sau pericolele deepfake-urilor, e esențial să fii informat și să nu îți dai imaginea – la propriu – pe mâna algoritmilor fără să înțelegi ce se întâmplă în spate.
Așadar, înainte să te transformi în personaj de desen animat, întreabă-te: chiar merită like-urile de pe Instagram riscul de a-ți pierde controlul asupra propriei imagini?
