Agenția Moody’s a înrăutăţit perspectiva asociată ratingului României la ”negativă”, din cauza deficitului fiscal ridicat

Reducerea perspectivei la “negativă” a României este un semnal că există riscuri economice și ultimul pas înainte de a primi calificativul de țară nerecomandată pentru investiții.

Și dacă vă întrebați ce înseamnă acest lucru – gândiți-vă că investitorii străini, cum ar fi fonduri de pensii sau companii de asigurări pot pleca din țară, vor exista dobânzi mai mari și presiuni pe piața valutară.

În absenţa unei îmbunătăţiri semnificative a perspectivei fiscale, există riscul ca profilul de credit al României să se deterioreze semnificativ comparativ cu cel al altor ţări care beneficiază de un rating de tip “Baa3”.

Potrivit agenţiei de evaluare, confirmarea ratingului “Baa3” atribuit României reflectă mărimea şi potenţialul de creştere moderat ale economiei. Pe de altă parte, profilul de credit al României este constrâns de vulnerabilitatea sa ridicată la un eveniment de risc, în contextul expunerii sale crescute faţă de riscurile geopolitice ca urmare a proximităţii de războiul din Ucraina.

Pe baza politicilor anunţate până acum de Guvern, Moody’s prognozează că deficitul fiscal va scădea de la nivelul de 8,7% din PIB atins în 2024, dar va rămâne ridicat, la 7,7% din PIB, în 2025 şi se va îmbunătăţi doar treptat ulterior. Cumulat cu o revizuire în jos a prognozelor de creştere pentru România, asta va duce rapid în sus povara datoriei guvernamentale, până la 59,3% din PIB la finele lui 2025, şi la 62,7% din PIB la finele lui 2026, de la 48,9% din PIB la finele lui 2023.

“Reducerea cu succes a deficitului şi limitarea creşterii poverii datoriei guvernamentale vor necesita, cel mai probabil, adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală. România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, a cărei adoptare va contribui, cel mai probabil, la îmbunătăţirea previziunilor noastre referitoare la deficit şi datorie, chiar dacă efectele ar urma să se resimtă abia începând din 2026…Totuşi, această reformă suferă deja întârzieri semnificative şi nu ne aşteptăm ca detaliile cu privire la amploarea şi componenţa măsurilor de creştere a veniturilor, pe care o astfel de reformă ar putea să le includă, să fie publicate decât după alegerile prezidenţiale din luna mai“, subliniază Moody’s.

Agenţia de evaluare precizează că perspectiva de rating ar putea să fie readusă la “stabilă” dacă indicatorii referitori la povara datoriei guvernamentale şi accesibilitatea datoriei se vor deteriora semnificativ mai puţin decât estimările actuale. Însă, cel mai probabil, asta ar necesita adoptarea de măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi îmbunătăţirea disciplinei cheltuielilor.

În sens invers, ratingul de ţară atribuit României ar putea fi coborât dacă Executivul nu va reuşi să pună în practică o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani.

Cel mai probabil, un astfel de scenariu ar fi rezultatul unui eşec în adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală, precum şi al unor progrese limitate cu îmbunătăţirea managementului politicii fiscale.

Citește și: Rata șomajului din Germania rămâne la un nivel ridicat, în timp ce problemele industriei din cea mai mare economie a Europei continuă

O creştere semnificativă a riscurilor geopolitice care decurg din războiul din Ucraina ar pune, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.

Moody’s era singura dintre cele trei mari agenţii de rating care avea o perspectivă “stabilă” asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings şi S&P Global Ratings au deja o perspectivă “negativă”, ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii n.r.)