Egiptul nu va tolera ameninţările la adresa securităţii egiptene, libiene şi regionale, a declarat joi preşedintele Egiptului, Abdel Fattal al-Sissi, în faţa unui grup de lideri tribali libieni, informează dpa, potrivit agerpres.
Întâlnirea a avut loc la câteva zile după ce parlamentul din estul Libiei a îndemnat armata egipteană să intervină pentru a apăra securitatea naţională a ambelor ţări.
Citește și : Volodimir Zelenski PRELUNGEŞTE măsurile restrictive în Ucraina
Parlamentul din estul Libiei, care-l sprijină pe mareşalul Khalifa Haftar, caută susţinerea Egiptului, în condiţiile în care Turcia susţine Guvernul de Uniune Naţională (GNA) rival, cu sediul la Tripoli.
Parlamentul a reacţionat la un discurs al preşedintelui egiptean Abdel Fattah al-Sisi din 20 iunie, în care acesta ameninţă că va interveni direct în Libia, ca răspuns la implicarea directă a Turciei în această ţară dezbinată.
Relaţiile dintre Cairo şi Ankara s-au deteriorat după destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi în 2013, sprijinit de Turcia.
“Egiptul nu va rămâne nepăsător în faţa oricăror acţiuni ce constituie o ameninţare directă şi puternică nu doar la adresa securităţii naţionale a Egiptului şi Libiei, ci şi a celei arabe, regionale şi internaţionale”, a spus Al-Sissi, potrivit unui comunicat al preşedinţiei egiptene.
Potrivit comunicatului, liderii tribali au afirmat că “îl autorizează pe deplin pe preşedinte şi forţele armate egiptene să intervină pentru a apăra suveranitatea libiană”.
Haftar, care conduce autoproclamata Armată Naţională Libiană (LNA), este susţinut de Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Rusia, în timp ce GNA este sprijinit de Turcia şi Qatar.
Citește și : Şoferul camionului plin cu migranţi, găsit pe străzile din Dresda, a fost ARESTAT
Combatanţi aliaţi cu GNA au recâştigat recent controlul asupra câtorva zone de lângă Tripoli, dejucând campania lui Haftar de a cuceri oraşul.
Libia este încă pradă haosului declanşat după prăbuşirea regimului lui Muammar Gaddafi, în 2011. Din aprilie 2019 şi până în prezent conflictul a făcut sute de morţi, dintre care numeroşi civili, şi a forţat peste 200.000 de oameni la exod.
