Un număr de 33 de albanezi din Macedonia, Kosovo şi Albania, declaraţi vinovaţi de terorism şi sprijin pentru terorişti, au fost condamnaţi de către un tribunal macedonean la pedepse grele de închisoare pentru responsabilitatea lor într-o confruntare sângeroasă din 2015, soldată cu 18 morţi, relatează AFP şi DPA.
Din cele 37 de persoane judecate, şapte au fost condamnate la închisoare pe viaţă, iar 26 de acuzaţi au primit pedepse între 12 şi 40 de ani. Patru persoane judecate pentru complicitate cu un grup terorist au fost achitate.
Pronunţarea verdictului a avut loc într-o atmosferă tensionată, într-o sală plină cu reprezentanţi ai media. Au fost luate importante măsuri de securitate în capitala macedoneană. Acuzaţii, care într-o primă etapă au refuzat să intre în sala de judecată, au intrat în cele din urmă scandând, printre altele, ”UCK, UCK” (Armata de Eliberare din Kovovo, gherila separatistă kosovară). Cei mai zgomotoşi au fost daţi afară din sală.
Opt poliţişti şi 10 membri ai unui grup armat au fost ucişi şi alte câteva zeci de persoane au fost rănite în cursul confruntării de la începutul lunii mai 2015 în oraşul mixt din punct de vedere etnic Kumanovo (nord), în apropiere de frontiera Macedoniei cu Serbia şi Kosovo.
A fost cel mai grav incident armat din Macedonia de la conflictul din 2001 dintre rebeli albanezi din Macedonia şi forţele macedonene. Acordurile de la Ohrid (sud-vestul Macedoniei) au pus capăt unui conflict ce dura de şase luni şi le-a adus mai multe drepturi etnicilor albanezi, în majoritate de religie musulmană şi care reprezintă circa 25% din cei 2,1 milioane de locuitori ai ţării.
Incidentele din Kumanovo au izbucnit după ce un grup armat de albanezi veniţi din Kosovo a preluat controlul pentru scurt timp, pe 21 aprilie 2015, asupra unui comisariat de poliţie în satul Gosince, la frontiera de nord a Macedoniei, de unde au furat arme.
Macedonia se afla în acea vreme într-o gravă criză politică. Opoziţia de stânga acuza puterea conservatoare a premierului Nikola Gruevski de corupţie şi că a pus sub ascultare telefonică 20.000 de persoane, inclusiv politicieni, jurnalişti şi lideri religioşi.
În opinia unor opozanţi, Gruevski – care a cedat de atunci puterea către opoziţie – a avut un rol în incidentele de la Kumanovo, provocate, potrivit lor, pentru a deturna atenţia de la criză, acuzaţie respinsă de fostul premier.
