De când a devenit prim-ministru, Albin Kurti a condus Kosovo în felul său: inflexibil. Acest bărbat în vârstă de 49 de ani, social-democrat, naționalist și kosovar mai ales, reuşeşte să-i enerveze pe aliații occidentali ai Pristinei și să provoace tensiuni cu Serbia, scrie AFP.
În timpul celor două mandate ale acestui “Che Guevara din Kosovo”, relațiile cu Washingtonul și Bruxelles-ul s-au răcit, negocierile cu Belgradul au rămas literă moartă și instituțiile paralele sârbe care funcționau de la independența din 2008 au fost închise.
Citeşte şi: Paznicul unei firme de taxi a furat o maşină de epocă din curtea companiei – Stiripesurse.md
Cu 50% din intențiile de vot conform ultimelor sondaje, politica premierului pare să-i convingă pe alegători.
“Acum avem nevoie ca oamenii din Kosovo să-și confirme încrederea în aceste alegeri. Avem nevoie de un fel de licență democratică pentru a continua să facem o treabă bună”, a declarat el pentru AFP, între două mitinguri de campanie, marți.
Din anii studenției până la ascensiunea sa la putere, Kurti a rezistat constant în faţa autorităților pe care le considera ilegitime – guvernul sârb în anii 1990, ONU în anii 2000, rivalii săi politici de astăzi.
Ideologic de stânga ideologic și naționalist fervent, prim-ministrul este perceput în cancelarii ca un politician încăpățânat, mai puțin deschis decât predecesorii săi la cerințele aliaților istorici ai Kosovo, cu Washingtonul în frunte.
Încăpăţânarea sa i-a adus chiar beneficii preşedintelui sârb, naţionalistul Aleksandar Vucic, care, în comparaţie, pare mai flexibil, deşi promite în mod regulat că nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, fostă provincie sârbă.
Opoziția de la Belgrad este la originea angajamentului politic al lui Kurti. În anii 1990, studentul cu părul lung a devenit faimos prin organizarea de proteste împotriva opresiunii regimului lui Slobodan Milosevic asupra populației albaneze din Kosovo.
Activismul său i-a adus doi ani de închisoare, între 1999 și 2001, în timp ce războiul a izbucnit între rebelii albanezi și Belgrad. Potrivit colegilor deținuți, Kurti a suferit violențe și torturi acolo, dar el însuși nu vorbește niciodată despre asta.
După război, Kosovo a rămas o entitate protejată de ONU pentru câțiva ani, iar Kurti a devenit un critic neobosit al instituțiilor internaționale.
Mișcarea sa – numită Vetevendosje (VV), “autodeterminare”, organizează de ani de zile demonstrații uriașe. Unele dintre ele s-au transformat în revolte – vehicule ONU și NATO au fost răsturnate, ouă putrezite au fost aruncate în politicieni de rang înalt… Doi activiști au fost uciși de poliția ONU.
Devenită partid politic, VV a atras atenția, printre altele, prin lansarea de gaze lacrimogene în Parlament. Apoi, odată ajuns la putere, Kurti nu a încetat să demonteze instituții paralele – poştă, bănci, administrație etc. – pe care Serbia le-a menținut pe teritoriul Kosovo.
Belgradul a angajat mii de oameni acolo și, prin intermediul acestor birouri, a plătit pensii și salarii câtorva zeci de mii de sârbi, care sunt acum lăsați săraci, prizonieri ai conflictului dintre Serbia și Kosovo.
Declarațiile ambasadelor și ale Uniunii Europene au fost mai puțin amabile, îndemnându-l pe prim-ministru să oprească aceste “decizii unilaterale”.
Ambasada SUA la Pristina, pe care kosovarii o consideră în glumă al doilea scaun al guvernului din cauza influenței puternice a Washingtonului, a regretat că “acțiunile continue și necoordonate ale guvernului kosovar de a închide instituțiile susținute de sârbi (…) subminează aspirațiile Kosovo de a se alătura comunității euro-atlantice”.
Odată cu venirea la putere a unei noi administrații americane, pariul pare și mai riscant.
“Guvernul lui Kurti nu a fost demn de încredere nici în timpul primului mandat al lui Trump, nici în acela al lui Biden” a scris Richard Grenell, trimisul prezidențial american pentru misiuni speciale, pe platforma X săptămâna aceasta, adăugând într-o amenințare voalată: “Comunitatea internațională este unită împotriva lui Kurti, companiile americane se extind în Albania și Serbia, dar nu şi în Kosovo din cauza lui Kurti”.
Întrebat despre această ieșire, între două selfie-uri și un morcov mușcat cu fermierii veniți să participe la întâlnirea sa, premierul candidat nu a părut să fie jignit de asta. “Când ești prim-ministru, îți faci griji tot timpul. Dar trebuie să merg înainte. Merg înainte tot timpul”.
Foarte secretos cu privire la viața sa privată, domnul Kurti este căsătorit cu o norvegiancă cu care are o fiică.
Partidul premierului kosovar social-democrat aflat la sfârşit de mandat Albin Kurti este pe cale să câştige o majoritate în urma alegerilor legislative, însă doar relativă, cu 41% dintre voturi, potrivit rezultatelor publicate luni de Comisia Electorală, după numărarea a 90% dintre buletinele de vot, informează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
Partidul său Vetevendosje (Autodeterminarea) se clasează pe primul loc, însă departe de majoritatea absolută la care spera, în faţa Partidului Democratic al Kosovo (dreapta) care totalizează 22% din voturi şi Liga Democratică a Kosovo (centru-dreapta), cu 17%, potrivit datelor comisiei.
Doar 40,59% dintre kosovari au mers să voteze duminică, potrivit aceleiaşi Comisii Electorale.
Numărătoarea automată a voturilor a fost întreruptă pentru scurt timp duminică seara şi o parte dintre buletine au fost numărate manual, însă lucrurile au revenit la normal luni dimineaţa.
Comisia Electorală din Kosovo a explicat că softul conceput pentru a facilita numărătoarea voturilor a funcţionat prost o perioadă de timp.
Chiar dacă nu pare să obţină o majoritate absolută, Kurti a anunţat în timpul nopţii că partidul său Vetevendosje este victorios şi intenţionează să formeze un guvern, într-o conferinţă susţinută în faţa sediului partidului.
“Fără nicio ezitare, noi vom forma un guvern”, a declarat Kurti. “Felicitări pentru victoria noastră”, a declarat el în faţa susţinătorilor săi.
Dintre cele 20 de sedii rezervate minorităţilor, Srpska Lista (Lista sârbă) a afirmat că a câştigat cele 10 dedicate minorităţii sârbe.
“Mulţumim preşedintelui nostru Aleksandar Vucic (preşedintele Serbiei) pentru felicitările şi susţinerea sa, nu doar astăzi, ci în timpul tuturor acestor ani. Avem o singură ţară şi un singur preşedinte”, a declarat în timpul unei conferinţe Zlatan Elek, preşedintele acestui partid considerat de Pristina braţul armat al Serbiei, ţară care nu a acceptat niciodată independenţa Kosovo.
