Alegătorii din mica republică adriatică Muntenegru sunt chemaţi duminică la urne în cadrul unui scrutin legislativ pe fondul epidemiei de coronavirus şi dominat de temele identităţii naţionale şi economiei, transmit vineri Reuters şi AFP, scrie agerpres.
Liderul pro-occidental al Muntenegrului, Milo Djukanovic, aflat la conducerea ţării de aproape 30 de ani, vizează un nou mandat pentru formaţiunea sa, Partidului Democratic al Socialiştilor (DSP).
Citește și : Opoziţia din Belarus consideră inadmisibilă crearea unei forţe de poliţie de rezervă de către Rusia
Dominant pe scena politică muntenegreană de la sfârşitul erei comuniste, la începutul anilor 1990, Milo Djukanovic a condus Muntenegru la independenţă în 2006, în NATO în 2017 şi până la porţile aderării la Uniunea Europeană.
Rivalii săi îl acuză neîncetat de clientelism, corupţie şi legături cu crima organizată, iar DPS ar putea avea dificultăţi de această dată să-şi asigure o majoritate.
În alegerile de duminică, DPS se va confrunta cu opoziţia reprezentată de coaliţia pro-sârbă ‘Pentru viitorul Muntenegrului’, care vrea relaţii mai strânse cu Serbia şi Rusia şi are sprijinul Bisericii Ortodoxe sârbe.
Din cei 620.000 de locuitori ai Muntenegrului, circa o treime se declară sârbi şi mulţi dintre ei se opun în continuare separării de Serbia.
Un sondaj din 13 august, realizat de Centrul pentru democraţie şi drepturile omului (CEDEM), creditează DPS cu 32-38% din intenţiile de vot, iar coaliţia rivală ‘Pentru viitorul Muntenegrului’ cu 22-27%.
În legislatura încheiată, DPS a deţinut o majoritate de numai 42 de deputaţi în parlamentului cu 81 de locuri.
Dacă va câştiga duminică, partidul ar putea fi obligat să caute şi alţi parteneri pentru a avea o majoritate viabilă, afirmă directoarea CEDEM, Milena Besic. ‘Vor trebui să existe concesii către potenţialii parteneri’, adaugă ea.
Cel mai fierbinte subiect de campanie se dovedeşte o lege privind proprietăţile comunităţilor religioase, adoptată în 2019. Ea deschide calea ca statul să preia controlul a sute de proprietăţi ale Bisericii Ortodoxe sârbe, dominantă în Muntenegru.
Legea nu a fost încă pusă în aplicare din cauza protestelor de masă conduse de Biserica Ortodoxă şi susţinute de partidele pro-sârbe.
Săptămâna trecută, mitropolitul Amfilohije, cel mai înalt ierarh al Muntenegrului, le-a cerut oamenilor să voteze împotriva coaliţiei de guvernare.
La un miting electoral desfăşurat miercuri, prim-ministrul Dusko Markovic s-a declarat încrezător în victoria DSP şi a spus că Biserica Ortodoxă este principalul adversar al Muntenegrului.
Djukanovic a acuzat în mod repetat Serbia şi Rusia că folosesc Biserica Ortodoxă pentru a submina independenţa ţării.
Citește și : Trump acceptă nominalizarea drept candidat pentru un nou mandat la Casa Albă
Chiar dacă dezbaterile identitare domină, mulţi cetăţeni ar prefera ca politicienii să se aplece asupra problemelor economice. Pandemia a zguduit sectorul turismului, de care depinde în mare măsură economia ţării.
În condiţiile în care sejururile turistice au scăzut cu 90% faţă de 2019, Muntenegrul se teme de cea mai mare contracţie economică, estimată la 9%, de la proclamarea independenţei.
Salariul mediu este de circa 520 de euro, iar şomajul i-a împins pe mulţi tineri să plece din ţară.
Scrutinul de duminică are loc în plină epidemie de coronavirus, ceea ce îi îngrijorează pe unii alegători. Muntenegru a raportat până acum peste 4.300 de cazuri de infectare şi 89 de decese.
‘Nu voi vota pentru prima dată în 30 de ani. Mă tem de coronavirus şi, ca să vă spun totul, nu am pentru cine să votez’, a declarat pentru AFP Vesna, o pensionară în vârstă de 64 de ani din capitală.
